- Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti este o organizaţie profesională cu personalitate juridică, formată din toţi executorii judecătoreşti din România numiţi de ministrul justiţiei în condiţiile legii, cu organizare, funcţionare şi conducere autonome.

- Sunt membri ai Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti toţi executorii judecătoreşti care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României, numiţi în funcţie de ministrul justiţiei.

- Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, denumită în continuare Uniunea, acţionează pentru asigurarea prestigiului şi autorităţii profesiei de executor judecătoresc, având ca scop principal reprezentarea şi apărarea intereselor profesionale ale membrilor săi.

- (1) Uniunea dobândeşte, potrivit legii, personalitate juridică de la data constituirii şi adoptării statutului de către primul Congres al Uniunii.
(2) Uniunea are sigiliu şi siglă proprii.
(3) Sediul principal al Uniunii este în municipiul Bucureşti.

- Data de 10 mai este declarată Ziua executorului judecătoresc, Consiliul Uniunii urmând a hotărî locul şi modalităţile de desfăşurare a solemnităţilor legate de acest moment festiv.

- Uniunea conduce şi coordonează la nivel naţional activitatea executorilor judecătoreşti şi urmăreşte respectarea regulilor deontologice în activitatea acestora, potrivit Codului deontologic al profesiei, aprobat de Congresul Uniunii.

- Uniunea asigură cadrul corespunzător pentru perfecţionarea nivelului profesional şi a calităţii actelor întocmite de executorii judecătoreşti, prin:
a) informarea sistematică a executorilor judecătoreşti cu privire la practica judiciară naţională în materia executării silite şi doctrina de specialitate în această materie, existentă atât la nivel naţional, cât şi la nivelul prevederilor regulamentelor europene;
b) introducerea şi însuşirea tehnicilor noi în activitatea execuţională;
c) organizarea de reuniuni, seminare, simpozioane şi alte forme de instruire, precum şi de schimburi de experienţă între executorii judecătoreşti, cu participarea unor personalităţi şi reprezentanţi ai unor organizaţii profesionale din ţară şi din străinătate;
d) editarea unor publicaţii proprii de specialitate;
e) organizarea controlului profesional, financiar şi administrativ;
f) unificarea practicii execuţionale.

- Uniunea propune întocmirea unor proiecte de acte normative în legătură cu activitatea execuţională, participând la elaborarea acestora.

- (1) în cadrul Uniunii, executorii judecătoreşti din circumscripţia fiecărei curţi de apel se constituie în cameră a executorilor judecătoreşti, cu personalitate juridică, denumită în continuare Cameră.
(2) Din Cameră fac parte toţi executorii judecătoreşti din circumscripţia curţii de apel respective.

- Uniunea şi Camerele funcţionează prin autofinanţare realizată din contribuţia membrilor săi şi din alte surse, potrivit prezentului statut.

- Uniunea şi Camerele nu pot fi angajate politic prin acţiunile membrilor lor.

- Profesia de executor judecătoresc este liberală şi independentă.

- (1) Competenţa materială a executorilor judecătoreşti este punerea în executare a dispoziţiilor civile din titlurile executorii, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Executorii judecătoreşti îndeplinesc şi alte atribuţii date prin lege în competenţa lor.

- Competenţa teritorială a executorilor judecătoreşti este reglementată prin Codul de procedură civilă sau prin legi speciale.

- Organele de conducere ale Uniunii sunt: Congresul, Consiliul şi preşedintele.

- (1) Congresul Uniunii este constituit din preşedintele şi vicepreşedinţii Uniunii, preşedinţii şi vicepreşedinţii Camerelor şi din membrii Consiliului Uniunii, cu excepţia Congresului de constituire a Uniunii, care se va desfăşura în conformitate cu prevederile art. 67 alin. (2).
(2) Congresul Uniunii se întruneşte anual la convocarea Consiliului acesteia, potrivit legii.
(3) Congresul Uniunii este legal constituit în prezenţa a două treimi din numărul membrilor săi şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
(4) în cazul în care nu se realizează cvorumul prevăzut la alin. (3), se face o nouă convocare a Congresului Uniunii, în aceleaşi condiţii, peste cel mult o lună. La această convocare Congresul Uniunii este legal constituit prin prezenţa majorităţii delegaţilor. Dacă nici în această situaţie nu se realizează cvorumul legal, Congresul Uniunii se amână din nou şi va fi convocat de atâtea ori până când se va realiza cvorumul prevăzut în acest alineat.

- (1) Consiliul Uniunii va convoca un congres extraordinar la cererea unei treimi din numărul membrilor Camerelor ori la cererea majorităţii colegiilor directoare ale Camerelor.
(2) Convocarea Congresului extraordinar al Uniunii se face în termen de 7 zile de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1), iar constituirea Congresului extraordinar se va realiza potrivit dispoziţiilor art. 16 alin. (4).
(3) Congresul extraordinar al Uniunii se va ţine în cel mult 30 de zile de la data convocării.

- (1) Congresul Uniunii are următoarele atribuţii:
a) adoptă Statutul Uniunii şi Statutul Casei de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti;
b) alege/revocă preşedintele şi cei 2 vicepreşedinţi ai Consiliului Uniunii;
c) alege/revocă Comisia de cenzori şi Consiliul de conducere al Casei de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti;
d) validează şi revocă membrii Comisiei superioare de disciplină, care va fi compusă din 15 membri din Camere diferite, fără ca aceştia să deţină sau să ocupe alte funcţii eligibile la orice nivel al Uniunii sau al Camerelor;
e) analizează şi aprobă raportul de activitate anual al Consiliului Uniunii;
f) aprobă bugetul Uniunii şi al Casei de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti;
g) analizează şi aprobă raportul anual al Comisiei superioare de disciplină şi raportul anual al Casei de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti;
h) analizează şi aprobă raportul anual al Comisiei de cenzori a Uniunii şi raportul anual al Comisiei de cenzori a Casei de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti;
i) alege/revocă directorul şi secretarul Centrului Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti pentru un mandat de 3 ani;
j) aprobă Codul deontologic al executorului judecătoresc;
k) aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare al Comisiei superioare de disciplină.
l) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare lege, de Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr.188/2000 privind executorii judecătoreşti, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 210/2001, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare regulament, sau de prezentul statut;
(2) Congresul adoptă hotărâri care sunt obligatorii pentru toţi membrii Uniunii.
(3) Alegerea preşedintelui şi a vicepreşedinţilor se face prin vot secret.
___________
Articolul (18) a fost modificat prin Art. I, punctul 1. din Hotărâre nr. 13/2015 începând cu 14.01.2016.

- (1) Consiliul Uniunii este organ de conducere constituit din câte un membru titular al fiecărei Camere.
(2) Alegerea preşedintelui şi a vicepreşedinţilor se face prin vot secret, în aplicarea dispoziţiilor art. 24 alin. (3) teza finală.
(3) Va fi declarat ales candidatul care întruneşte majoritatea simplă din numărul total al voturilor exprimate.
(4) Preşedintele, vicepreşedinţii şi membrii Consiliului Uniunii au dreptul la indemnizaţii plătite din bugetul Uniunii şi aprobate de Consiliul Uniunii.
___________
Articolul (19) a fost modificat prin Art. I, punctul 2. din Hotărâre nr. 13/2015 începând cu 14.01.2016.

- (1) Consiliul Uniunii se întruneşte, de regulă, trimestrial sau ori de câte ori este necesar, ia convocarea preşedintelui.
(2) Consiliul Uniunii îşi desfăşoară activitatea cu participarea a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi.
(3) Hotărârile Consiliului Uniunii se adoptă cu votul majorităţii simple a membrilor prezenţi.
___________
Articolul (20) a fost modificat prin Art. I, punctul 3. din Hotărâre nr. 13/2015 începând cu 14.01.2016.

Consiliul Uniunii are următoarele atribuţii:
a) solicită ministrului justiţiei numirea, suspendarea, revocarea ori încetarea funcţiei de executor judecătoresc;
b) întocmeşte Tabloul executorilor judecătoreşti, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se actualizează anual;
c) propune ministrului justiţiei numărul necesar de birouri de executori judecătoreşti şi condiţiile de desfăşurare a următoarelor examene sau concursuri:
(i)admitere în profesie pentru executorii judecătoreşti stagiari;
(ii)definitivat, pentru executorii judecătoreşti stagiari;
(iii)schimbări de sediu dintr-o circumscripţie în alta;
(iv)admitere în profesia de executor judecătoresc pentru persoanele care au exercitat timp de 3 ani funcţii de specialitate juridică;
d) avizează proiectul de modificare şi/sau completare a regulamentului;
e) înaintează ministrului justiţiei propuneri de modificare şi completare ale regulamentului;
f) aprobă proiectul de modificare şi/sau completare a Statutului Uniunii între congrese, după consultarea Adunărilor generale ale Camerelor;
g) soluţionează contestaţiile şi plângerile prealabile formulate împotriva hotărârilor Consiliului Uniunii;
h) exercită controlul actelor de procedură întocmite de un executor judecătoresc în cadrul unui dosar de executare, solicitat, spre analiză, de către conducerea Uniunii;
i) aprobă proiectele de modificare şi/sau completare aduse actelor normative care reglementează activitatea de executare silită, statutul profesiei de executor judecătoresc, sau formulează puncte de vedere pe marginea proiectelor de modificare şi/sau completare a oricăror acte normative care au incidenţă în domeniul de activitate al executorilor judecătoreşti;
j) adoptă hotărâri de îndrumare în vederea unificării practicii execuţionale;
k) avizează cererile executorilor judecătoreşti care solicită dobândirea calităţii de administrator şi lichidator al procedurii insolvenţei persoanelor fizice;
l) avizează cererile executorilor judecătoreşti de schimbare a sediului biroului dintr-o circumscripţie în alta;
m) repartizează executorii judecătoreşti care au promovat examenul de admitere ca stagiar ţinând cont de media şi opţiunea candidaţilor, precum şi de posturile vacante de executor judecătoresc stagiar;
n) reprezintă Uniunea în raporturile cu terţii pe plan intern şi internaţional, prin preşedinte sau, în lipsa acestuia, prin unul dintre cei 2 vicepreşedinţi;
o) aprobă încheierea de protocoale de colaborare cu instituţii sau autorităţi publice ori cu orice entităţi cu atribuţii în domeniu, prin preşedinte sau, în lipsa acestuia, prin unul dintre cei 2 vicepreşedinţi;
p) stabileşte şi aprobă cuantumul cotelor de contribuţie ale executorilor judecătoreşti la Uniune şi la Casa de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti;
q) aprobă taxele aferente organizării şi susţinerii cursurilor de pregătire profesională a executorilor judecătoreşti;
r) întocmeşte regulamentul de organizare şi funcţionare al Comisiei superioare de disciplină, pe care îl propune spre aprobare Congresului Uniunii;
s) stabileşte şi aprobă modelul sigiliului executorilor judecătoreşti, al siglei şi emblemei Uniunii, modelul ştampilei, al firmelor destinate birourilor de executori judecătoreşti şi Camerelor, precum şi al legitimaţilor executorilor judecătoreşti;
ş) exercită cel puţin o dată la 2 ani controlul profesional- administrativ asupra Camerelor şi asupra birourilor executorilor judecătoreşti, efectuând controlul actelor de procedură întocmite de către executorii judecătoreşti, în limitele prevăzute de dispoziţiile legale în materie, calitatea acestora, conservarea arhivei, gestiunea financiar-contabilă şi conduita executorilor în îndeplinirea atribuţiilor profesionale. Consiliul poate delega Colegiului director al Camerei efectuarea controlului profesional, în conformitate cu prevederile art. 62 din lege;
t) stabileşte şi aprobă indemnizaţiile de conducere ale preşedintelui şi vicepreşedinţilor Consiliului Uniunii, ale organelor de conducere ale Casei de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti, ale organelor de conducere şi membrilor Comisiei Ştiinţifice ai Centrului Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti, ale organelor de control ale Consiliului Uniunii, precum şi indemnizaţiile de şedinţă ale membrilor Consiliului Uniunii;
ţ) aprobă formatorii Centrului Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti la propunerea conducătorului ştiinţific şi indemnizaţiile acestora Ja propunerea conducerii Centrului;
u) numeşte/revocă din funcţie conducătorul ştiinţific al Centrului Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti şi membrii Comisiei ştiinţifice a acestuia;
v) aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare al Comisiei de cenzori a Uniunii şi al Comisiei de cenzori a Casei de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti;
w) aprobă organigrama şi statul de funcţii ale personalului de specialitate şi administrativ al Uniunii şi al Casei de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti;
x) desemnează 2 dintre membrii săi să facă parte din Biroul executiv al Consiliului Uniunii;
y) repartizează sarcini şi responsabilităţi Biroului executiv al Consiliului Uniunii;
z) organizează şi coordonează activitatea de editare a Buletinului executorilor judecătoreşti din România;
aa) aprobă programul de pregătire şi perfecţionare a executorilor judecătoreşti şi proiectul de venituri şi cheltuieli al Centrului Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti, care va face parte integrantă din bugetul consolidat al UNEJ;
ab) realizează şi asigură managementul activităţilor de pregătire profesională continuă;
ac) aprobă modulele de pregătire profesională, numărul de participanţi şi perioada de desfăşurare, înaintate de conducerea Centrului Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti;
ad) consultă Comisia ştiinţifică a Centrului Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti în probleme de modificări legislative, analize ştiinţifice şi studii comparative în ceea ce priveşte orice aspecte consideră a fi necesare privind activitatea de executare silită sau statutul executorilor judecătoreşti;
ae) aprobă afilierea Uniunii la organizaţiile profesionale internaţionale ale executorilor judecătoreşti şi cotele de contribuţie la acestea;
af) aprobă planul anual de control;
ag) acceptă donaţiile şi legatele făcute Uniunii şi aprobă sponsorizări;
ah) stabileşte cuantumul taxelor de înscriere şi participare la examenele şi concursurile profesionale;
ai) aprobă, pentru cazuri temeinic justificate, restituirea, în tot sau în parte, a taxelor de înscriere şi participare la examenele şi concursurile profesionale;
aj) stabileşte cuantumul indemnizaţiilor acordate membrilor comisiilor de examene şi concursuri profesionale;
ak) desemnează membrii comisiilor de organizare a alegerilor organelor de conducere la nivelul Uniunii;
al) întocmeşte şi actualizează permanent listele cuprinzând:
(i)executorii judecătoreşti aflaţi în stare de incompatibilitate, indicând şi temeiul legal al incompatibilităţii;
(ii)executorii judecătoreşti care sunt suspendaţi din funcţie în temeiul art. 24 lit. a) şi lit. b) teza a doua şi lit. c)-e) din lege;
(iii)executorii judecătoreşti stagiari, indicând biroul în care sunt angajaţi şi data încheierii contractului individual de muncă;
(iv)executorii judecătoreşti a căror calitate a încetat şi temeiul legal al încetării;
(v)situaţia controalelor profesionale efectuate;
(vi)situaţia privind sancţiunile disciplinare aplicate executorilor judecătoreşti.
am) aprobă cererile de asociere şi încetare a asocierii executorilor judecătoreşti care nu au sediul biroului în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel;
an) stabileşte şi actualizează anual cuantumul cheltuielilor de executare;
ao) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de regulament sau de prezentul statut.
___________
Articolul (21) a fost modificat prin Art. I, punctul 4. din Hotărâre nr. 13/2015 începând cu 14.01.2016.

- Biroul executiv se compune din preşedinte, cei 2 vicepreşedinţi şi 2 membri ai Consiliului Uniunii desemnaţi de către acesta.
___________
Articolul (22) a fost modificat prin Art. I, punctul 5. din Hotărâre nr. 13/2015 începând cu 14.01.2016.

(1) Biroul executiv al Consiliului Uniunii are următoarele atribuţii principale:
a) asigură activitatea permanentă a Consiliului Uniunii;
b) pregăteşte proiectele de documente ce vor fi prezentate spre dezbatere şi aprobare Consiliului Uniunii;
c) ia orice măsuri urgente ce se impun cu privire la activitatea de executare silită şi la statutul executorului judecătoresc, în perioada cuprinsă între şedinţele de Consiliu;
d) elaborează proiectul raportului anual de activitate al Uniunii;
e) elaborează proiectul de buget al Uniunii;
f) propune Consiliului cuantumul cotelor de contribuţie ale executorilor judecătoreşti la Uniune, în raport cu venitul realizat de aceştia;
g) propune Consiliului Uniunii cotele de contribuţie ale executorilor judecătoreşti la Casa de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti, pentru garantarea responsabilităţii civile a acestora;
h) elaborează şi supune aprobării Consiliului Uniunii planul anual de control;
i) ţine evidenţa executorilor judecătoreşti şi a birourilor de executori judecătoreşti şi centralizează datele statistice privind activitatea execuţională pe baza rapoartelor anuale ale Camerelor;
j) duce la îndeplinire hotărârile Consiliului Uniunii şi exercită orice alte atribuţii stabilite de acesta;
(2) În exercitarea atribuţiilor sale, Biroul executiv emite decizii.
___________
Articolul (23) a fost modificat prin Art. I, punctul 6. din Hotărâre nr. 13/2015 începând cu 14.01.2016.

- (1) Preşedintele Uniunii este şi preşedintele Consiliului şi are următoarele atribuţii principale:
a) reprezintă Uniunea în raporturile cu autorităţile publice din România, cu organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale, cu cele profesionale şi cu alte persoane juridice, interne şi internaţionale;
b) stabileşte atribuţiile celor 2 vicepreşedinţi ai Consiliului Uniunii şi ale celor 2 membri ai Biroului executiv;
c) angajează personalul de specialitate şi administrativ al Uniunii şi stabileşte prin negociere salariile acestora, cu respectarea organigramei şi a statului de funcţii, aprobate de către Consiliul Uniunii;
d) convoacă, prin intermediul Camerelor, şi conduce şedinţele Congresului, ale Consiliului Uniunii şi ale Biroului executiv, comunicând în acest sens ordinea de zi;
e) ordonanţează cheltuielile bugetare ale Uniunii; preşedintele poate delega această atribuţie unuia dintre vicepreşedinţi;
f) comunică executorilor judecătoreşti, prin intermediul Camerelor, toate actele cu caracter normativ adoptate de Consiliul Uniunii şi deciziile Biroului executiv;
g) coordonează activitatea tuturor entităţilor înfiinţate în cadrul Uniunii;
h) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege, de regulament sau de prezentul statut.
(2) Vicepreşedintele desemnat de preşedinte sau de Consiliul Uniunii exercită atribuţiile preşedintelui în lipsa acestuia.
(3) Funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte nu pot fi exercitate decât pe durata a două mandate, care pot fi şi succesive. Durata unui mandat este de 3 ani. în cazuri excepţionale, când preşedintele sau vicepreşedintele se află în imposibilitatea de a-şi mai exercita mandatul, acesta va fi considerat efectuat şi va fi continuat de către un delegat interimar desemnat de către Consiliul Uniunii, până la alegerea unui nou preşedinte sau vicepreşedinte, după caz, de către Congres.
(4) În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite dispoziţii.
(5) Pe perioada mandatului atât preşedintele, cât şi vicepreşedinţii au obligaţia de a exercita funcţia de executor judecătoresc.
___________
Articolul (24) a fost modificat prin Art. I, punctul 7. din Hotărâre nr. 13/2015 începând cu 14.01.2016.

- (1) Comisia de cenzori a Uniunii este compusă din 3 membri, dintre care 2 executori judecătoreşti aleşi de Congresul Uniunii şi un expert contabil desemnat de Consiliul Uniunii.
(2) Cenzorii nu pot îndeplini mai mult de două mandate. Durata unui mandat este de 3 ani.
(3) Cenzorii îşi desfăşoară activitatea potrivit regulamentului propriu, aprobat de Consiliul Uniunii.
(4) Calitatea de cenzor este incompatibilă cu orice altă funcţie eligibilă în cadrul Uniunii.

- (1) Uniunea are patrimoniu şi buget proprii.
(2) Bugetul Uniunii este format din contribuţiile băneşti ale membrilor săi, donaţii, sponsorizări şi din orice alte sume de bani dobândite licit.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 1. din Hotărâre nr. 1/2011 începând cu 26.05.2011.
(3) Cota de contribuţie a fiecărui executor judecătoresc la Uniune se aprobă de Consiliul Uniunii, la propunerea Biroului executiv al Consiliului Uniunii.
(4) Cotele de contribuţie se plătesc lunar.
(5) Pentru înscrierea la concursul în vederea ocupării unui post de executor judecătoresc, candidatul va plăti o taxă stabilită de Consiliul Uniunii, care se face venit la bugetul Uniunii, în cotă de 80%, iar restul de 20% se face venit la Camere. Taxa se plăleşte la Cameră odată cu depunerea dosarului.
___________
Alineatul (5) a fost modificat prin punctul 1. din Hotărâre nr. 1/2011 începând cu 26.05.2011.

- Camera are, potrivit legii, personalitate juridică, firmă, ştampilă şi sigilii proprii, iar sediul ei se află în localitatea în care funcţionează curtea de apel în circumscripţia căreia se constituie.

- (1) Organul de conducere al Camerei este Colegiul director.
(2) Colegiul director este format dintr-un preşedinte, un vicepreşedinte şi 3-7 membri.
(3) Colegiul director este ales de Adunarea generală a Camerei pentru o perioadă de 3 ani dintre membrii acelei Camere.
(4) Funcţionarea tuturor organelor Camerei se realizează potrivit prezentului statut.

- (1) Adunarea generală a Camerei se întruneşte semestrial în şedinţă ordinară şi ori de câte ori este nevoie în şedinţă extraordinară, la convocarea preşedintelui, Colegiului director sau la cererea a cel puţin unei treimi din numărul membrilor săi ori la solicitarea Consiliului Uniunii.
(2) Convocarea Adunării generale a Camerei în şedinţă ordinară se face cu cel puţin 5 zile înainte de data stabilită pentru ţinerea acesteia, iar convocarea şedinţei extraordinare se face cu cel puţin 3 zile înainte, prin înştiinţarea membrilor săi, cu menţionarea datei şi a locului desfăşurării.
(3) Prezenţa executorilor judecătoreşti la lucrările Adunării generale a Camerei este obligatorie, absenţa nemotivată atrăgând sancţiunea prevăzută de art. 46 din lege.

- (1) Adunarea generală a Camerei este legal constituită în prezenţa majorităţii membrilor săi.
(2) în cazul în care numărul legal nu este întrunit, Colegiul director, de faţă cu cei prezenţi, stabileşte o nouă dată pentru Adunarea generală a Camerei, în termen de cel mult 7 zile.
(3) Adunarea generală a Camerei adoptă hotărâri cu majoritatea voturilor celor prezenţi.

Adunarea generală a Camerei are următoarele atribuţii principale:
a) alege şi revocă preşedintele Colegiului director;
b) alege şi revocă membrii Colegiului director şi reprezentantul Camerei în consiliul Uniunii;
c) alege şi revocă Comisia de cenzori;
d) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli anual al Camerei şi raportul Comisiei de cenzori;
e) stabileşte cotele de contribuţie ale executorilor judecătoreşti la Cameră;
f) aprobă propunerile Colegiului director cu privire la structura organizatorică;
g) alege si revocă reprezentanţii Camerei în Consiliul Uniunii, în Comisia Superioară de Disciplină şi în Consiliul de disciplină al Camerei;
h) desemnează membrii comisiilor de organizare a alegerilor organelor de conducere la nivelul Camerelor;
i) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de regulament si de prezentul statut.
___________
Articolul (31) a fost modificat prin Art. I, punctul 8. din Hotărâre nr. 13/2015 începând cu 14.01.2016.

- Alegerea preşedintelui, a vicepreşedintelui şi a reprezentanţilor în Consiliul Uniunii, în Comisia Superioară de disciplină şi în Consiliul de disciplină al Camerei, precum şi a membrilor Colegiului director al Camerei se face de Adunarea generală a Camerei prin vot secret, cu majoritate simplă, dintre membrii Camerei cu o vechime neîntreruptă în activitatea de executor judecătoresc de cel puţin 7 ani şi care se bucură de o bună reputaţie profesională.
___________
Articolul (32) a fost modificat prin Art. I, punctul 9. din Hotărâre nr. 13/2015 începând cu 14.01.2016.

- Colegiul director al Camerei lucrează legal în prezenţa majorităţii membrilor săi şi adoptă hotărâri cu majoritatea simplă a voturilor exprimate.

- Colegiul director al Camerei se întruneşte în şedinţe ordinare lunar sau la convocarea preşedintelui, în şedinţă extraordinară.

- Colegiul director al Camerei are următoarele atribuţii principale:
a) primeşte cererile solicitanţilor pentru ocuparea posturilor de executor judecătoresc, împreună cu documentele necesare în acest scop, inclusiv dovada achitării taxei de înscriere şi participare la concurs sau examen, şi le înaintează Consiliului Uniunii, cu dovada achitării de către Camere a cotei de 80% din taxa specificată mai sus în contul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti cu cel puţin 10 zile înaintea datei stabilite pentru concurs, dacă sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de lege;
___________
Litera a) a fost modificată prin punctul 2. din Hotărâre nr. 1/2011 începând cu 26.05.2011.
b) primeşte contestaţiile formulate împotriva rezultatelor concursului privind admiterea în profesie şi le înaintează Consiliului Uniunii;
b1) verifică dacă sediul biroului executorului judecătoresc dispune de spaţiu corespunzător şi dotări necesare desfăşurării activităţii şi conservării arhivei în bune condiţii;
___________
Litera b1) a fost introdusă prin punctul 2. din Hotărâre nr. 1/2012 începând cu 30.05.2012.
b2) stabileşte cuantumul taxei pentru primirea avizului de înscriere a biroului executorului judecătoresc la curtea de apel, taxă ce se face venit la bugetul Camerei;
___________
Litera b2) a fost introdusă prin punctul 2. din Hotărâre nr. 1/2012 începând cu 30.05.2012.
b3) eliberează avizul pentru înscrierea biroului executorului judecătoresc la curtea de apel, după îndeplinirea condiţiilor legale şi statutare;
___________
Litera b3) a fost introdusă prin punctul 2. din Hotărâre nr. 1/2012 începând cu 30.05.2012.
c) primeşte certificatul de înregistrare a birourilor executorilor judecătoreşti, eliberat de prim-grefierul curţii de apel, şi îl comunică, de îndată, compartimentului de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei şi Consiliului Uniunii;
d) avizează cererile de angajare ale executorilor judecătoreşti stagiari de către executorul judecătoresc care a solicitat postul de stagiar şi verifică semestrial stadiul pregătirii şi al formării profesionale a executorilor judecătoreşti stagiari;
e) soluţionează sesizările formulate împotriva executorilor judecătoreşti şi propune, după caz, luarea măsurilor legale şi statutare;
f) deleagă, în cazurile prevăzute de lege şi de regulament, un executor judecătoresc din aceeaşi circumscripţie a judecătoriei sau dintr-o altă circumscripţie, care va asigura funcţionarea unui birou al executorilor judecătoreşti pentru îndeplinirea actelor care sunt de competenţa teritorială a acelui birou;
g) informează Uniunea în legătură cu activitatea birourilor executorilor judecătoreşti, asupra numărului necesar de executori judecătoreşti şi de executori judecătoreşti stagiari;
h) reprezintă Camera în relaţiile cu terţii prin preşedinte, iar în lipsa acestuia, prin vicepreşedinte;
i) difuzează Buletinul informativ al executorilor judecătoreşti şi aduce la cunoştinţa executorilor judecătoreşti din circumscripţia sa măsurile privind unificarea practicii execuţionale;
j) desemnează executorii judecătoreşti din cadrul Colegiului director care vor efectua controlul dispus de Consiliul Uniunii;
k) întocmeşte şi ţine evidenţa cauzelor execuţionale înregistrate în întreaga circumscripţie teritorială;
l) ţine evidenţa veniturilor şi cheltuielilor Camerei şi a contribuţiei membrilor săi, aprobă şi cuprinde în buget cheltuielile necesare asigurării pregătirii profesionale a membrilor săi, a schimburilor de experienţă cu alte Camere din ţară, precum şi a organizării de activităţi culturale, turistice şi sportive, prezentând Adunării generale a Camerei rapoarte în acest sens;
___________
Litera l) a fost modificată prin Art. I, punctul 10. din Hotărâre nr. 13/2015 începând cu 14.01.2016.
m) asigură, prin personalul propriu de specialitate şi administrativ, efectuarea lucrărilor de personal, a dosarelor de pensii, a lucrărilor legate de acordarea concediilor şi a altor drepturi de asistenţă socială privind executorii judecătoreşti şi personalul angajat;
n) stabileşte indemnizaţia preşedintelui, vicepreşedintelui, celorlalţi membri ai Colegiului director al Camerei, şi a reprezentatului Camerei la Consiliul Uniunii, atunci când acesta participă la şedinţele Colegiului director, precum şi salarizarea personalului angajat;
___________
Litera n) a fost modificată prin Art. I, punctul 10. din Hotărâre nr. 13/2015 începând cu 14.01.2016.
n1) avizează cererile de asociere şi încetare a asocierii executorilor judecătoreşti care au sediul biroului în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel;
___________
Litera n1) a fost introdusă prin Art. I, punctul 11. din Hotărâre nr. 13/2015 începând cu 14.01.2016.
o) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de regulament şi de prezentul statut.

- (1) Preşedintele Colegiului director al Camerei are următoarele atribuţii:
a) reprezintă Camera în raporturile cu terţii;
b) duce la îndeplinire hotărârile Colegiului director al Camerei şi rezolvă lucrările curente;
c) angajează personalul de specialitate şi administrativ al Camerei, cu avizul Colegiului director;
d) convoacă şi conduce şedinţele Adunării generale a Camerei, şi ale Colegiului director al Camerei, prezentând periodic rapoarte de activitate şi propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii;
e) ordonanţează cheltuielile bugetare ale Camerei, aprobate de Colegiul director;
e1) participă de drept la şedinţele ordinare şi extraordinare ale Consiliului Uniunii;
___________
Litera e1) a fost introdusă prin punctul 3. din Hotărâre nr. 1/2012 începând cu 30.05.2012.
f) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de regulament şi de prezentul statut.
(2) Funcţia de preşedinte poate fi exercitată pe durata unui număr nelimitat de mandate. Durata unui mandat este de 3 ani.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 3. din Hotărâre nr. 1/2011 începând cu 26.05.2011.
(3) Vicepreşedintele exercită atribuţiile preşedintelui în lipsa acestuia.

- (1) Reprezentantul Camerei în Consiliul Uniunii are următoarele drepturi şi obligaţii:
a) participă de drept la şedinţele Colegiului director al Camerei;
b) are acces la toate documentele Camerei;
c) are dreptul la o indemnizaţie stabilită de Consiliul Uniunii;
d) participă din partea Camerei la toate şedinţele Consiliului Uniunii;
e) prezintă Consiliului Uniunii propunerile Adunării generale a Camerei şi ale Colegiului director, apărând interesele acestora;
f) informează cu regularitate Adunarea generală şi Colegiul director ale Camerei despre toate hotărârile adoptate de Consiliul Uniunii;
g) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Adunarea generală a Camerei.
(2) Reprezentantul Camerei în Consiliul Uniunii va putea fi înlocuit de către preşedintele sau vicepreşedintele Colegiului director în situaţia în care se află în imposibilitate de a participa la şedinţele Consiliului Uniunii.

- (1) Camera are patrimoniu şi buget proprii.
(2) Bugetul Camerelor este format din contribuţii băneşti ale executorilor judecătoreşti, cota de 20% din taxa de înscriere la concurs, taxa pentru primirea avizului de înscriere a biroului executorului judecătoresc la curtea de apel, donaţii şi sponsorizări, precum şi din orice alte sume de bani dobândite licit.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 4. din Hotărâre nr. 1/2012 începând cu 30.05.2012.
(3) Abrogat prin punctul 5. din Hotărâre nr. 1/2011 începând cu 26.05.2011.

- (1) Comisiile de cenzori ale Camerelor sunt compuse din 3 membri aleşi din rândul executorilor judecătoreşti.
(2) Comisiile de cenzori ale Camerelor verifică modul de executare a bugetelor Camerelor şi prezintă anual un raport Adunării generale a Camerei.
(3) Personalul cu atribuţii financiar-contabile al Camerei este obligat să pună la dispoziţia Comisiei de cenzori a Camerei toate evidenţele şi datele pentru efectuarea verificărilor.

- Executorii judecătoreşti îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor birouri, individual sau prin asociere în baza unui contract de societate civilă.

- (1) Biroul executorului judecătoresc va avea un sediu corespunzător pentru desfăşurarea activităţii cu publicul şi pentru depozitarea, păstrarea şi conservarea în bune condiţii a arhivei şi a valorilor, în circumscripţia în care a fost numit.
(2) Executorul judecătoresc asigură securitatea sediului şi ia măsuri de protecţie împotriva incendiilor, efracţiilor sau altor evenimente previzibile.
___________
Art. 41. - a fost modificat prin punctul 5. din Hotărâre nr. 1/2012 începând cu 30.05.2012.

- (1) Programul de activitate al biroului executorului judecătoresc este obligatoriu de cel puţin 8 ore zilnic, din care 6 ore de activitate cu publicul.
(2) Orice modificare a programului de lucru se va comunica Colegiului director al Camerei.

- Biroul executorului judecătoresc şi societatea civilă profesională nu sunt persoane juridice.

- (1) Toate neînţelegerile de natură patrimonială dintre executorii judecătoreşti, inclusiv cele generate de preluarea dosarelor între birourile acestora, precum şi cele privind formele asociative de desfăşurare a activităţii execuţionale urmează să fie rezolvate pe cale amiabilă.
(2) în caz contrar se va solicita concilierea Colegiului director al Camerei.

- Indiferent de forma de desfăşurare a activităţii, în mod individual sau prin asociere, atribuţiile personale şi răspunderea pentru actele întocmite revin exclusiv executorului judecătoresc care le-a întocmit.

- Executorii judecătoreşti sunt obligaţi să respecte reglementările legale şi statutare în materie financiar-contabilă, sub sancţiunea atragerii răspunderii juridice, conform legii.

- (1) Patrimoniul executorului judecătoresc are regimul juridic al bunurilor afectate exercitării profesiei sale.
(2) Patrimoniul executorilor judecătoreşti asociaţi are regimul juridic corespunzător aportului fiecărui membru al societăţii civile profesionale fără personalitate juridică constituite în acest scop.
(3) Creanţele personale ale executorilor judecătoreşti asociaţi au regimul juridic corespunzător aportului fiecărui membru al societăţii civile profesionale fără personalitate juridică constituite în acest scop.
(4) Creanţele personale ale executorilor judecătoreşti nu pot fi realizate prin urmărirea patrimoniului biroului executorilor judecătoreşti asociaţi decât după partajul intervenit cu ceilalţi asociaţi.

- Pot fi executori judecătoreşti stagiari persoanele care îndeplinesc condiţiile expres prevăzute de dispoziţiile legii, care au promovat examenul de admitere în profesie şi sunt angajate ale unui birou de executor judecătoresc sau ale unei societăţi civile profesionale.

- (1) Pot angaja executori judecătoreşti stagiari numai executorii judecătoreşti care îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 15 lit. c) din lege şi au o vechime neîntreruptă de minimum 10 ani în profesie.
(2) Perioada în care o persoană a exercitat funcţia de executor judecătoresc stagiar nu intră în calculul vechimii prevăzute la alin. (1).
___________
Articolul nr. 49 a fost modificat prin Art. I, punctul 12. din Hotărâre nr. 13/2015 începând cu 14.01.2016

- (1) Executorul judecătoresc stagiar este angajat prin contract individual de muncă, încheiat pe perioadă determinată cu executorul judecătoresc în condiţiile legii, regulamentului şi ale prezentului statut.
(2) Un executor judecătoresc nu poate angaja mai mulţi executori judecătoreşti stagiari în aceeaşi perioadă.

- (1) Activitatea unui executor judecătoresc se desfăşoară în cadrul unui birou, în care pot funcţiona unul sau mai mulţi executori judecătoreşti asociaţi, sau în cadrul unei societăţi profesionale.
(2) Asocierea şi încetarea asocierii executorilor judecătoreşti care au sediul biroului în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel se avizează de către Colegiului director al Camerei în a cărei rază teritorială îşi au sediul executorii judecătoreşti.
(3) În vederea avizării favorabile a asocierii, Colegiul director al Camerei verifică dacă executorii judecătoreşti asociaţi au prevăzut în contractul de societate următoarele elemente obligatorii:
a) denumirea şi sediul societăţii profesionale, precum şi durata asocierii;
b) modul în care se vor ţine registrele prevăzute la art. 84 din regulament;
c) modul în care se vor ţine evidenţele financiar-contabile si fiscale, respectiv în partidă separată sau în partidă comună. în cazul în care evidenţele se ţin în partidă comună, se menţionează executorul judecătoresc care, după încetarea asocierii, va prelua în întregime arhiva dosarelor şi arhiva economico-financiară;
d) care dintre birourile executorilor judecătoreşti ce se asociază se va închide, după caz;
e) biroul în care îşi va desfăşura activitatea societatea profesională ca urmare a asocierii, cu menţiunea, dacă este cazul, că acesta va funcţiona utilizând registrele deja deschise; la sfârşitul acestora se va încheia un proces-verbal care va cuprinde data şi numărul de înregistrare de la care executorii judecătoreşti şi-au început activitatea în asociere;
f) menţiuni cu privire la cota de participare la venituri şi cheltuieli.
(4) Dispoziţiile alin. (3) se aplică, după caz, în mod corespunzător, şi în situaţia în care unul sau mai mulţi executori judecătoreşti ies din asociere fără ca societatea profesională să se desfiinţeze sau se cooptează noi asociaţi.
(5) În cazul asocierii, prelungirii sau încetării asocierii, executorii judecătoreşti vor depune, pentru a fi înaintat Ministerului Justiţiei, în vederea emiterii ordinului de asociere, prelungire asocierii sau de încetare a asocierii, după caz, un exemplar original al actului juridic prin care părţile dispun asupra asocierii, prelungirii de asociere sau încetării asocierii, sau atunci când acest lucru nu este posibil, o copie legalizată ori un duplicat de pe acesta, după caz. La cererea depusă în original, se vor înainta în mod obligatoriu şi următoarele:
a) copia actului/actelor juridice prin care părţile au convenit anterior asupra asocierii, prelungirii de asociere sau încetării asocierii cu unul sau mai mulţi asociaţi;
b) copia ordinelor sau, după caz, a hotărârilor prin care s-a dispus anterior asupra asocierii, prelungirii de asociere sau încetării asocierii cu unul sau cu mai mulţi asociaţi;
c) copia ordinului de numire în funcţie sau, după caz, a ultimului ordin de schimbare definitivă a sediului biroului.

- (1) Asocierea şi încetarea asocierii executorilor judecătoreşti care nu au sediul biroului în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel se aprobă de către Consiliul Uniunii.
(2) Pentru aprobarea cererii menţionate la alin. (1), Colegiul director al Camerei din care pleacă executorul judecătoresc emit un aviz în urma verificării îndeplinirii următoarelor condiţii:
a) dacă au fost luate măsurile necesare pentru predarea arhivei create anterior asocierii şi a dosarelor aflate pe rolul biroului;
b) efectuarea plăţilor scadente către Cameră, Uniune şi către Casa de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti.
(3) Neîndeplinirea cumulativă a condiţiilor prevăzute la alin. (2) atrage respingerea avizării cererii de asociere până la data la care executorul judecătoresc în cauză face dovada îndeplinirii acestora.
(4) Cererea de asociere în vederea obţinerii avizului prevăzut la alin. (2) se depune la Camera în raza căreia îşi are sediul executorul judecătoresc care solicită să îşi schimbe sediul prin asociere, fin vederea avizării. Pentru avizarea favorabilă a cererii, Colegiul director al Camerei verifică îndeplinirea tuturor condiţiilor prevăzute la alin. (2). Cererea, împreună cu avizul favorabil, se transmite, în vederea aprobării, Consiliului Uniunii.
(5) Consiliul Uniunii aprobă cererea de asociere după verificarea îndeplinirii condiţiilor legale prevăzute la art. 501 alin. (3). Dispoziţiile art. 501 alin. (4) şi (5) se aplică în mod corespunzător.
(6) Asocierea se dispune prin ordin al ministrului justiţiei, în baza hotărârii Consiliului Uniunii de aprobare a cererii.

- Ulterior emiterii ordinului ministrului justiţiei de asociere, Colegiul director al Camerei unde s-a făcut asocierea va acorda avizul prevăzut la art. 51 alin. (2), numai după ce executorul judecătoresc al cărui birou se închide face dovada predării arhivei create, precum şi dosarele aflate în lucru pe rolul acelui birou către Colegiul director al Camerei în circumscripţia căruia şi-a desfăşurat activitatea anterior.

- Prin asociere, executorul judecătoresc nu îşi pierde dreptul la birou individual, dar pe durata asocierii nu îşi poate desfăşura activitatea concomitent într-un birou individual şi într-o altă formă de asociere prevăzută la art. 501 alin. (1).
___________
Secțiunea a 5-a a fost introdusă prin Art. I, punctul 13. din Hotărâre nr. 13/2015 începând cu 14.01.2016.

- (1) Admiterea în profesia de executor judecătoresc se realizează prin una dintre următoarele forme:
a) ca urmare a promovării examenului de definitivat organizat pentru executorii judecătoreşti stagiari;
b) ca urmare a promovării concursului sau examenului de admitere în profesie organizat pentru persoanele care au exercitat timp de 3 ani funcţii de specialitate juridică;
c) ca urmare a numirii persoanelor care au exercitat timp de 5 ani funcţia de judecător, procuror sau avocat şi au promovat examenul de definitivat în profesia din care provin.
(2) Persoanele care dobândesc calitatea de executor judecătoresc, indiferent de forma prin care acced, trebuie să îşi înceapă activitatea ulterior obţinerii avizului Camerei pentru înscrierea biroului executorului judecătoresc la curtea de apel, după ce fac dovada achitării unei taxe de înscriere în cuantumul propus de către Colegiile directoare ale Camerelor, cu aprobarea Consiliului Uniunii.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin Art. I, punctul 14. din Hotărâre nr. 13/2015 începând cu 14.01.2016

- (1) Reprezentanţii Uniunii în comisiile de organizare şi desfăşurare a concursului sau examenului de admitere în profesie ori de definitivat trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de art. 15 lit. c) din lege, fiind propuşi de Camere şi validaţi de Consiliul Uniunii.
(2) Nu pot face parte din comisiile prevăzute la alin. (1) rudele şi afinii candidaţilor până la gradul 4 inclusiv şi nici executorii judecătoreşti îndrumători ai acestora.

- Membrii Uniunii au următoarele drepturi:
a) să aleagă şi să fie aleşi în organele reprezentative ale Uniunii şi ale Camerelor, în condiţiile prevăzute în prezentul statut;
b) să participe la manifestările organizate de Uniune şi de Camera din care fac parte;
c) să se adreseze nemijlocit tuturor organelor Uniunii şi ale Camerelor şi să primească informaţiile solicitate;
d) să poarte însemnele Uniunii;
e) să beneficieze anual de concediu de odihnă de 30 de zile lucrătoare;
___________
Litera e) a fost modificată prin Art. I, punctul 15. din Hotărâre nr. 13/2015 începând cu 14.01.2016.
e1) să beneficieze de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani, în condiţiile legii;
___________
Litera e1) a fost introdusă prin Art. I, punctul 16. din Hotărâre nr. 13/2015 începând cu 14.01.2016.
f) să primească distincţii pentru merite deosebite, la propunerea Camerei din care fac parte sau a Consiliului Uniunii, în condiţii şi modalităţi ce vor fi stabilite ulterior;
g) să beneficieze de asigurări sociale de stat, în condiţiile legii;
h) să îşi exercite personal atribuţiile sau în asociere cu persoane compatibile şi să se bucure de stabilitate în funcţie, neputând fi transferaţi în altă localitate fără acordul lor, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege;
i) Abrogată prin punctul 7. din Hotărâre nr. 1/2011 începând cu 26.05.2011.

- Obligaţiile membrilor Uniunii sunt următoarele:
a) să respecte dispoziţiile legii, precum şi ale regulamentului;
b) să respecte dispoziţiile prezentului statut, hotărârile Congresului, ale Consiliului şi ale Camerelor, precum şi ale Statutului Casei de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti;
c) să acţioneze pentru realizarea scopului Uniunii;
d) să respecte dispoziţiile legale privind evidenţa financiar - contabilă a încasărilor din executare silită în cadrul biroului, prevăzute în cap. V1;
e) să păstreze faţă de terţi confidenţialitatea dezbaterilor, opiniilor şi voturilor exprimate în cadrul organelor de conducere;
f) să îşi perfecţioneze continuu pregătirea profesională, participând la programe de pregătire profesională organizate de Centrul Naţional de Pregătire Profesională a Executorilor Judecătoreşti;
g) să respecte normele eticii şi principiile deontologiei profesionale;
h) să participe la adunările şi manifestările iniţiate de organele de conducere aîe Uniunii şi Camerelor, la activităţile profesionale, precum şi la şedinţele organelor de conducere din care fac parte;
i) să păstreze secretul profesional;
j) să achite cu regularitate cotele de contribuţie şi cotizaţiile stabilite de Uniune, de Camere şi de Casa de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti, pentru formarea bugetelor acestora;
k) să aibă un comportament demn atât în afara profesiei, cât şi în exercitarea acesteia;
l) să răspundă în termenul stabilit la toate solicitările Camerei sau ale Uniunii;
m) să nu emită acte de publicitate cu privire la oferta serviciilor pe care le prestează;
n) să se asigure pentru malpraxis, urmând a face dovada în acest sens Camerei din cadrul căreia face parte;
o) sa respecte hotărârile Congresului şi ale Consiliului Uniunii referitoare la publicarea de date şi informaţii în toate registrele electronice ţinute de Uniune care vizează activitatea de executare silită ori statutul profesiei de executor judecătoresc;
p) să înştiinţeze Camera în circumscripţia căreia îşi desfăşoară activitatea în legătură cu perioada în care va efectua concediul de odihnă;
q) să înainteze organelor de control ale Uniunii, în termenul stabilit, o copie «conform cu originalul» de pe dosarul de executare silită solicitat, ori, după caz, să-l prezinte acestora, în original, spre consultare.
___________
Articolul (54) a fost modificat prin Art. I, punctul 17. din Hotărâre nr. 13/2015 începând cu 14.01.2016

- (1) Executorul judecătoresc răspunde pentru modul în care îşi îndeplineşte atribuţiile, disciplinar sau civil, în condiţiile legii, regulamentului şi ale prezentului statut.
(2) Acţiunea disciplinară se judecă de Consiliul de disciplină al Camerei.
(3) împotriva hotărârii Consiliului de disciplină al Camerei părţile pot face contestaţie, în termen de 15 zile de la comunicare, la Comisia superioară de disciplină a Uniunii, care judecă în complet de 5 membri.
(4) Hotărârea Comisiei superioare de disciplină este definitivă şi poate fi atacată cu contestaţie la curtea de apel în a cărei rază teritorială se află sediul biroului executorului judecătoresc în cauză.
___________
Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 2. din Hotărâre nr. 1/2014 începând cu 13.06.2014.
(5) Răspunderea civilă a executorului judecătoresc poate fi angajată, în condiţiile legii civile, pentru cauzarea de prejudicii prin încălcarea obligaţiilor sale profesionale.
(6) Asigurarea de răspundere profesională a executorului judecătoresc se realizează prin Casa de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti, constituită în acest scop, potrivit legii.

- (1) Nerespectarea cu rea-credinţă a prevederilor art. 54 lit. d) constituie abatere disciplinară gravă şi se sancţionează cu excluderea din profesie, prevăzută la art. 49 lit. e) din lege.
(2) Nerespectarea prevederilor art. 54 lit. f) constituie abatere disciplinară şi se sancţionează conform dispoziţiilor art. 49 lit. c)-e) din lege.
(3) Nerespectarea prevederilor art. 54 lit. q) constituie abatere disciplinară gravă şi se sancţionează cu excluderea din profesie, prevăzută la art. 49 lit. e) din lege.
(4) Nerespectarea hotărârilor Congresului şi a prevederilor prezentului statut constituie abatere disciplinară.
___________
Articolul (56) a fost modificat prin Art. I, punctul 18. din Hotărâre nr. 13/2015 începând cu 14.01.2016.

- (1) Executorii judecătoreşti sancţionaţi conform prevederilor art. 46 lit. a), b) şi c) din lege pot exercita funcţii eligibile, la următoarele alegeri, numai la nivelul Camerei.
(2) Executorii judecătoreşti sancţionaţi conform prevederilor art. 46 lit. a) şi b) din lege sunt reabilitaţi după un termen de 6 luni de la data aplicării sancţiunii, dacă în această perioadă nu săvârşesc o nouă abatere.
(3) Executorii judecătoreşti sancţionaţi conform prevederilor art. 46 lit. c) din lege sunt reabilitaţi după un termen de un an de la data achitării amenzii, dacă în această perioadă nu săvârşesc o nouă abatere.
(4) Executorii judecătoreşti sancţionaţi conform prevederilor art. 46 lit. d) din lege sunt reabilitaţi după un termen de 3 ani de la expirarea perioadei de suspendare, dacă în această perioadă nu săvârşesc o nouă abatere.

- Pregătirea profesională continuă reprezintă totalitatea activităţilor planificate de pregătire teoretică şi practică desfăşurate de executorii judecătoreşti în vederea dobândirii sau îmbunătăţirii nivelului de cunoştinţe, abilităţi şi aptitudini profesionale, în scopul creşterii calităţii actului execuţional şi a nivelului de performanţă în domeniul respectiv.

- Managementul activităţilor de pregătire profesională continuă este realizat de Consiliul Uniunii prin Programul naţional de pregătire profesională continuă.

- (1) În aplicarea art. 7 lit. a), b), c), d) şi f) din prezentul statut, precum şi a art. 411 din lege, Uniunea coordonează activitatea Centrului Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti.
(2) Organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti sunt stabilite prin Regulamentul de funcţionare şi perfecţionare al Centrului Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti, aprobat de către Consiliul Uniunii.
(3) În cadrul Centrului Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti funcţionează o comisie ştiinţifică ce va fi consultată de către Consiliul Uniunii în probleme de modificări legislative, analize ştiinţifice, studii etc.

- Participarea la pregătirea profesională efectuată prin Centrul Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti este obligatorie şi se face cel puţin o dată la 3 ani.

- (1) Neparticiparea la pregătirea profesională înăuntrul termenului de 3 ani la Centrul Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti duce la sesizarea Colegiului director al Camerei din care face parte executorul judecătoresc respectiv, cu propunerea de aplicare a unei sancţiuni disciplinare, în condiţiile art. 56 alin. (2).
(2) Nepromovarea testelor organizate la două sesiuni consecutive reprezintă abatere disciplinară şi se sancţionează conform dispoziţiilor art. 49 lit. c) din lege.
___________
Articolul (62) a fost modificat prin Art. I, punctul 19. din Hotărâre nr. 13/2015 începând cu 14.01.2016

- Modulele de pregătire, numărul de participanţi şi perioada acestora vor fi stabilite de către conducerea Centrului Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti şi vor fi adoptate de către Consiliul Uniunii.

- La absolvirea perioadei de perfecţionare se va susţine un test şi în funcţie de rezultatul acestuia se va aplica sau nu măsura obligativităţii reluării cursului de către participanţi la un modul viitor înăuntrul acestui termen de 3 ani.

- Centrul Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti va elibera un certificat de absolvire la sfârşitul perioadei de pregătire profesională.

Abrogat prin punctul 8. din Hotărâre nr. 1/2012 începând cu 30.05.2012.
(1) Abrogat prin punctul 8. din Hotărâre nr. 1/2011 începând cu 26.05.2011.
(2) Abrogat prin punctul 8. din Hotărâre nr. 1/2012 începând cu 30.05.2012.
(3) Abrogat prin punctul 8. din Hotărâre nr. 1/2012 începând cu 30.05.2012.

- În vederea exercitării atribuţiilor prevăzute la art. 7 din lege, executorii judecătoreşti au obligaţia de a încasa orice sume de bani numai prin următoarele modalităţi:
a) încasarea efectuată cu chitanţa de debit ori, după caz, cu chitanţa de onorarii şi factura fiscală aferentă, după caz, emisă în momentul primirii oricăror sume achitate cu numerar, cu respectarea dispoziţiilor legale privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar;
b) încasarea cu numerar efectuată în baza procesului-verbal sau a încheierii, urmată de emiterea, de îndată, a chitanţei de debit şi/sau de onorariu cu factura fiscală aferentă sau de consemnarea sumei la unitatea prevăzută de lege, conform art. 671 din Codul de procedură civilă;
c) încasarea prin virament în contul de consemnări a sumelor urmărite, a contravalorii bunurilor vândute, a sumelor poprite, a cauţiunilor, a onorariilor de executare, ori în contul bancar curent al executorului judecătoresc, în cazul onorariilor de executare, după caz.

- (1) Pentru încasarea debitelor cu numerar, efectuată în baza chitanţei de debit, executorii judecătoreşti sunt obligaţi să deţină, separat de chitanţierul pentru încasarea onorariilor şi a celorlalte cheltuieli de executare, carnetul chitanţier pentru debite propriu-zis, care să cuprindă pentru fiecare chitanţă 3 exemplare, din care primul se remite plătitorului, al doilea se depune la dosarul de executare silită şi al treilea exemplar rămâne şi se păstrează la carnetul sau cotorul chitanţierului, după caz.
(2) În situaţia încasării cu numerar a onorariilor şi a altor cheltuieli de executare silită, executorul judecătoresc are obligaţia respectării normelor legale aplicabile în materie financiar-contabilă şi fiscală, emiţând plătitorului, separat de chitanţa de debit, chitanţa fiscală de onorariu şi alte cheltuieli de executare silită, care să cuprindă 3 exemplare, dintre care primul se remite plătitorului, al doilea se depune la dosarul de executare silită împreună cu factura, iar al treilea se păstrează la carnetul sau cotorul chitanţierului, după caz. în toate cazurile executorul judecătoresc este obligat ca, de îndată, după emiterea acestora, să depună o copie a lor la dosarul de executare silită respectiv.
(3) Toate chitanţele şi facturile utilizate de executorul judecătoresc vor fi emise în conformitate cu dispoziţiile Codului fiscal, normelor de aplicare a acestuia şi altor norme legale în vigoare, iar acestea vor fi emise în ordine succesivă cronologică, executorul judecătoresc având obligaţia să deţină evidenţa strictă a chitanţelor şi a facturilor.

- În tot cuprinsul prezentului capitol, atunci când dispoziţia legală face referire la carnet de facturi sau chitanţe, după caz, acesta poate fi ţinut în condiţiile prevăzute de Codul fiscal, inclusiv în format electronic.

- (1) În situaţia în care nu este posibilă încasarea debitelor cu numerar prin emiterea imediată a chitanţelor şi facturilor menţionate la art. 651 lit. a), executorul judecătoresc va întocmi de îndată proces-verbal sau, după caz, încheiere, în care va evidenţia încasarea sumelor achitate, respectiv datele privind identificarea plătitorului, cuantumul sumei şi titlul legal cu care au fost achitate, cu respectarea prevederilor art. 679 din Codul de procedură civilă şi ale art. 53 din lege, urmând ca în această situaţie, precum şi în situaţia în care sumele sunt expediate cu mandat poştal, în aceeaşi zi, să emită chitanţa de debit şi/sau onorariu şi alte cheltuieli de executare silită ori să procedeze în termen de cel mult 3 zile lucrătoare la consemnarea sumelor, conform art. 671 din Codul de procedură civilă.
(2) În toate cazurile prevăzute la alin. (1), executorul judecătoresc este obligat ca, de îndată, să depună originalul tuturor documentelor întocmite sau primite la dosarul de executare silită respectiv ori o copie a acestora dacă nu este posibilă depunerea exemplarului original.

- (1) Orice sumă încasată cu numerar prin emiterea chitanţei va fi predată, de îndată, creditorului, reprezentatului legal al acestuia care deţine procură specială autentică de încasare ori altor persoane îndreptăţite potrivit legii, iar în situaţia în care remiterea sumei nu este posibilă în termen de 3 zile de la încasare, acesta va fi consemnată la unitatea prevăzută de lege, conform art. 671 din Codul de procedură civilă.
(2) În situaţia în care predarea se efectuează unei persoane fizice, remiterea sumei se va efectua în baza chitanţei olografe liberatoare emisă de persoana încasatoare, pe versoul chitanţei, de la cotorul carnetului chitanţier, cu care suma a fost încasată de biroul executorului judecătoresc, ori în baza unui proces - verbal, întocmit în conformitate cu prevederile art. 679 din Codul de procedură civilă şi art. 53 din lege.
(3) În situaţia în care predarea se efectuează unei persoane juridice sau altei entităţi ori subiect fiscal care, potrivit legii, are obligaţia de a emite chitanţa, remiterea sumei va fi efectuată prin virament bancar, în contul al cărui titular este însuşi creditorul deschis la instituţia financiar-bancară pe atributul fiscal sau numai contra chitanţă format legal, emisă de titularul creanţei respective ori de persoana legal desemnată în acest sens.

- (1) În scopul asigurării bunei desfăşurări a activităţii specifice, pentru îndeplinirea atribuţiilor profesionale prevăzute la art. 7 lit. a), d) şi g) din lege, în conformitate cu prevederile art. 671 din Codul de procedură civilă, executorii judecătoreşti sunt obligaţi să efectueze operaţiunea de consemnare a tuturor sumelor încasate cu numerar şi 'nepredate în termen de 3 zile, a sumelor indisponibilizate, a garanţiilor de participare, precum şi orice alte sume cuvenite potrivit legii, dacă acestea din urmă au fost încasate cu numerar sau, prin virament, direct în contul curent al organului de executare silită.
(2) În aceste sens, executorii judecătoreşti sunt obligaţi să efectueze operaţiunile de consemnare în conturile generale de consemnaţiuni ale instituţiilor financiar-bancare ori în contul de consemnaţiuni al căror titular este executorul judecătoresc deschis, potrivit legii, la instituţiile financiar-bancare din România, care emit documentele prevăzute de art. 671 alin. (2) din Codul de procedură civilă, deţinute separat şi distinct de conturile bancare curente ale birourilor sau societăţilor civile profesionale.

- (1) Este interzisă cu desăvârşire efectuarea oricăror operaţiuni cu debite propriu-zise, constând în sume cuvenite creditorilor, în şi prin conturile bancare de operaţiuni curente ale executorilor judecătoreşti, altele decât conturile de consemnaţiune, cu excepţia onorariilor şi a celorlalte cheltuieli de executare silită, precum şi a oricăror sume cuvenite lor potrivit legii.
(2) În cazul în care, din eroare, debitorul sau plătitorul a achitat sumele cuvenite creditorului în contul bancar curent, executorul judecătoresc va lua de îndată măsura virării sumelor în contul de consemnări, o copie a dovezii efectuării viramentului fiind depusă totodată la dosarul de executare.

- (1) Este interzisă cu desăvârşire retragerea de către executorul judecătoresc din conturile de consemnări a oricăror sume de bani, fără evidenţierea şi justificarea acestora.
(2) Sumele consemnate pe bază de recipisă şi cuvenite creditorilor vor fi remise acestora prin efectuarea menţiunii «bun de plată» sau prin completarea cu orice altă menţiune agreată de unitatea bancară emitentă, pe exemplarul original al recipisei de consemnare, şi predarea acesteia sub semnătură în registrul de valori către creditori, reprezentatul legal al acestora care deţine mandat special autentic de încasare ori altor persoane îndreptăţite potrivit legii.
(3) În situaţia plăţilor realizate prin virament către persoane juridice sau alţi creditori care au calitatea de profesionişti, acestea vor fi efectuate în contul al cărui titular este însuşi creditorul, deschis la instituţia financiar-bancară pe atributul fiscal (CUI/CIF) al acestuia.
(4) Eliberarea sau distribuirea sumelor depuse/încasate de către creditori sau de către biroul executorului judecătoresc, prin contul de consemnări, atunci când nu se eliberează recipisă de consemnare, se va realiza pe bază de extras de cont existent la dosar, încheiere de eliberare/distribuire sume şi dovada ordinului de plată. Toate aceste documente se vor păstra la dosar, inclusiv extrasul de cont din care să rezulte dovada efectuării plăţii sumei.

- Este interzisă virarea, eliberarea sau predarea către avocatul oricăreia dintre părţi, în baza împuternicirii avocaţiale ori a contractului de asistenţă juridică, a oricărei sume datorate de executorul judecătoresc creditorilor sau debitorilor, cu excepţia cazului când acesta este autorizat potrivit legii să efectueze operaţiuni fiduciare, cu respectarea strictă a normelor legale care reglementează aceste activităţi, ori dacă acesta deţine procură autentică de încasare.

- (1) Toate operaţiunile de consemnare pentru care s-au emis recipise de consemnare vor fi evidenţiate în registrul de valori care va fi organizat şi operat la zi conform art. 84 alin. (1) şi (3) şi art. 87 din regulament.
(2) Operaţiunile de încasare sau depunere de numerar în contul de consemnări al fiecărui birou vor fi evidenţiate în dosarul execuţional în care s-a realizat încasarea prin depunerea la dosar a extrasului de cont din ziua încasării, iar în primele 10 zile ale fiecărei luni, pentru luna anterioară, se vor ridica de la bancă extrasele de cont semnate şi ştampilate de aceasta sau electronic, păstrându-se pe luni şi ani, în aceleaşi condiţii în care se păstrează şi registrul de valori.

- Executorul judecătoresc are obligaţia de a depune la dosarul de executare silită al fiecărei cauze, de îndată, originalul, ori dacă acest lucru nu este posibil, copia tuturor documentelor, întocmite sau primite, privind efectuarea operaţiunilor de încasare, de indisponibilizare în orice mod, de predare şi de consemnare a sumelor de bani, precum şi pe cele privind încasarea totală sau parţială a onorariilor şi a tuturor celorlalte cheltuieli de executare silită, precum şi a oricăror sume cuvenite potrivit legii, chiar dacă acestea au fost emise în format electronic.

- Executorii judecătoreşti au obligaţia legală, profesională şi morală de a calcula, stabili şi încasa onorariile de executare silită, precum şi orice alte cheltuieli de executare silită cuvenite, numai cu respectarea strictă a prevederilor art. 670 din Codul de procedură civilă, ale art. 39 din lege, ale art. 55 din regulament, ale Ordinului ministrului justiţiei nr. 2.550/C/2006 privind aprobarea onorariilor minimale şi maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătoreşti, cu modificările ulterioare, sau a oricăror acte normative în vigoare, în concordanţă deplină cu nivelurile şi cuantumurile reglementate, şi numai în baza documentelor justificative prevăzute de lege, ce urmează a fi depuse de îndată şi păstrate cu stricteţe la dosarul de executare silită, în original sau dacă nu este posibil, în copie, după caz.

- (1) Executorii judecătoreşti au, de asemenea, obligaţia de a stabili şi de a achita contribuţiile profesionale în conformitate cu art. 34 lit. b) din lege şi art. 54 lit. j) din prezentul statut şi cu orice alte acte normative, urmând ca acestea să fie calculate prin raportare la cuantumul brut, fără TVA, al veniturilor din activitatea profesională, respectiv al onorariilor încasata, fiind interzisă stabilirea contribuţiilor profesionale prin raportare la cuantumul net al acestora ori la baza de impozitare fiscală.
(2) Executorii judecătoreşti au obligaţia de a calcula lunar şi de a achita integral contribuţiile profesionale până la sfârşitul lunii calendaristice următoare celei pentru al cărui exerciţiu au fost calculate.

- Executorii judecătoreşti sunt obligaţi ca, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la prima solicitare, să prezinte, necondiţionat, organelor care exercită controlul profesional reglementat de art. 102 şi 103 din regulament evidenţa financiar-contabilă privind încasările şi plăţile efectuate către Uniune şi Cameră. în ceea ce priveşte celelalte documente financiar-contabile privind încasările şi plăţile din conturile de consemnări, acestea se vor prezenta concomitent cu dosarul de executare solicitat, în vederea exercitării actului de control, inclusiv în scopul verificării respectării dispoziţiilor financiar - fiscale prevăzute de prezentul statut.

- (1) Aprobarea statutului şi primele alegeri ale organelor de conducere ale Uniunii şi ale Camerelor se vor efectua de primul Congres al executorilor judecătoreşti şi, după caz, de Adunarea generală a Camerelor.
(2) Congresul de constituire a Uniunii se va compune din preşedinţii şi vicepreşedinţii Camerelor şi din câte un membru desemnat al acestora, cu excepţia Camerei de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, care va desemna 3 membri.

- Modificările prezentului statut şi corelarea cu actele normative ulterioare se vor face de către Consiliul Uniunii, urmând să fie ratificate de Congresul Uniunii.

- (1) Abrogat prin punctul 3. din Hotărâre nr. 1/2013 începând cu 25.06.2013.
(2) Codul deontologic al executorului judecătoresc este prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul statut.

- După adoptare, prezentul statut se comunică ministrului justiţiei şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

- Rolul prezentului cod este acela de a formula standarde ale conduitei executorului judecătoresc, pentru ca aceasta să fie conformă cu onoarea şi demnitatea profesiei sale.

- Executorii judecătoreşti sunt obligaţi să respecte regulile de conduită morală şi profesională cuprinse în prezentul cod.

- Executorii judecătoreşti sunt independenţi din punct de vedere profesional şi se supun numai Constituţiei României, legii, statutului profesiei şi prezentului cod.

- Ideile care guvernează activitatea executorului judecătoresc sunt independenţa profesională, respectarea legilor, onoarea, probitatea, confidenţialitatea, organizarea, eficacitatea şi perseverenţa.

- Îndeplinirea corectă şi în timp util a atribuţiilor profesionale conferă substanţă principiului integrităţii profesionale.

- Corectitudinea şi integritatea morală sunt valori fundamentale pe care executorul judecătoresc este obligat să le respecte atât în timpul serviciului, cât şi în afara acestuia.

- Datoria fiecărui executor judecătoresc este să păstreze secretul profesional, cu excepţia dispoziţiilor legale sau statutare contrare. Această obligaţie nu este limitată în timp.

- Organizarea riguroasă a activităţii executorului judecătoresc se face în scopul satisfacerii celor mai exigente standarde de calitate şi eficacitate a muncii.

- Respectarea şi aplicarea principiilor enunţate constituie un deziderat şi un scop al exercitării profesiei de executor judecătoresc. Respectarea lor se impune chiar şi în afara exercitării activităţii profesionale, executorul judecătoresc fiind obligat să se abţină de la săvârşirea de fapte ilegale sau contrare dispoziţiilor statutare ale asociaţiei profesionale din care face parte, de natură a aduce atingere principiilor fundamentale, ordinii publice şi bunelor moravuri sau demnităţii profesiei de executor judecătoresc.

- Executorii judecătoreşti au îndatorirea de a se preocupa în mod constant de actualizarea cunoştinţelor profesionale şi de menţinerea lor la un nivel corespunzător de competenţă profesională.

- Executorul judecătoresc trebuie să asigure transparenţa activităţii sale în relaţiile cu clientul de care este angajat, precum şi cu terţele persoane, sub rezerva respectării obligaţiei de confidenţialitate. Lipsa de transparenţă poate aduce prejudicii grave imaginii profesiei de executor judecătoresc şi este interzisă cu desăvârşire.

- Executorul judecătoresc va evita orice conflict de interese care ar aduce atingere imaginii profesiei sau a asociaţiei profesionale.

- Executorul judecătoresc îşi va sprijini colegii în exercitarea profesiei, în aplicarea şi apărarea prezentului cod. El va răspunde favorabil la cererea de consultanţă a acestora şi îi va ajuta în situaţii dificile, în limita posibilităţilor sale, în special prin rezolvarea unor probleme de ordin deontologic.

- Executorul judecătoresc va ţine cont de opiniile şi practicile colegilor, în măsura în care acestea nu contravin principiilor generale cuprinse în prezentul cod.

- Se interzice executorului judecătoresc orice manifestare de concurenţă neloială, iar exercitarea profesiei se face exclusiv pe criterii de competenţă teritorială şi profesională.

- Executorul judecătoresc va da dovadă de respect faţă de magistraţi şi avocaţi, dar, în acelaşi timp, îşi va exercita atribuţiile în mod conştiincios şi fără teamă, fără a ţine cont de propriile sale interese.

- Executorul judecătoresc nu trebuie în niciun moment să furnizeze magistratului sau avocatului, cu bună ştiinţă, o informaţie falsă sau de natură să îl inducă pe acesta în eroare.

- Executorii judecătoreşti aleşi în organele de conducere nu vor putea folosi în niciun mod aceste funcţii în scopul obţinerii unor avantaje sau exclusivităţi.

- În exercitarea funcţiilor de conducere, executorii judecătoreşti trebuie să se preocupe de organizarea activităţii personalului, să manifeste iniţiativă şi spirit de responsabilitate. În luarea deciziilor ei trebuie să acorde întotdeauna prioritate intereselor profesiei şi asociaţiei profesionale.

- Executorii judecătoreşti aleşi în organele de conducere vor acorda o deosebită atenţie funcţiilor ocupate şi vor răspunde tuturor convocărilor.

- Executorul judecătoresc este obligat să respecte necondiţionat toate hotărârile organelor de conducere.

- Codul deontologic al executorilor judecătoreşti se aprobă de Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

- Orice modificare a prezentului cod va fi supusă aprobării Congresului.

- De la data adoptării de către Congres, prezentul cod devine normă de conduită morală obligatorie pentru toţi executorii judecătoreşti din România.

- Nerespectarea normelor deontologice atrage răspunderea disciplinară a executorului judecătoresc.

Executorii judecătoreşti sunt învestiţi să îndeplinească un serviciu de interes public constând în executarea silită a dispoziţiilor civile din titlurile executorii, precum şi alte atribuţii date prin lege în competenţa lor.

Actul îndeplinit de executorul judecătoresc în limitele competenţelor legale, purtând ştampila şi semnătura acestuia, precum şi numărul de înregistrare şi data, este act de autoritate publică şi are forţa probantă prevăzută de lege.

Executorii judecătoreşti îşi îndeplinesc atribuţiile cu respectarea şi în limitele competenţelor prevăzute de Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare lege, de prezentul regulament de aplicare a legii, de prevederile Statutului profesiei de executor judecătoresc, de Codul de procedură civilă şi de alte legi aplicabile în materie.

(1)Executorii judecătoreşti îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor birouri, individual sau prin asociere în baza unui contract de societate civilă.
(2)În circumscripţia unei judecătorii pot funcţiona unul sau mai multe birouri de executori judecătoreşti.
(3)Competenţa teritorială a executorului judecătoresc se întinde în întreaga circumscripţie a judecătoriei în care îşi are sediul biroul său, cu excepţia municipiului Bucureşti unde sunt aplicabile prevederile art. 8 alin. (2) din lege.

(1)Ministrul justiţiei stabileşte şi actualizează numărul executorilor judecătoreşti, de regulă în primul trimestru al fiecărui an, cu consultarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, în funcţie de cerinţele locale determinate de întinderea teritoriului, de volumul de activitate şi de numărul locuitorilor. Stabilirea numărului de executori judecătoreşti se face astfel încât la 15.000 de locuitori să revină cel puţin un post de executor judecătoresc. Numărul posturilor executorilor judecătoreşti din circumscripţia unei judecătorii nu va fi mai mic de 3. Ordinul de actualizare va cuprinde, pe circumscripţia fiecărei judecătorii:
a)numărul executorilor judecătoreşti în funcţie;
b)numărul executorilor judecătoreşti stagiari în funcţie;
c)numărul posturilor vacante pentru examenul de definitivat;
d)numărul posturilor vacante pentru schimbări de sediu;
e)numărul posturilor vacante pentru persoanele care au exercitat timp de 3 ani o funcţie de specialitate juridică şi au promovat concursul sau examenul de admitere în profesie şi pentru persoanele care au exercitat timp de 5 ani funcţia de judecător, procuror sau avocat;
f)numărul posturilor vacante pentru executorii judecătoreşti stagiari.
(2)Posturile vacante pentru examenul de definitivat prevăzute la alin. (1) lit. c) se stabilesc, în mod corespunzător, în circumscripţiile judecătoriilor unde executorii judecătoreşti stagiari şi-au efectuat perioada de stagiu. Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti va transmite Ministerului Justiţiei necesarul de posturi vacante pentru persoanele care vor susţine examenul de definitivat, pentru a fi avut în vedere la actualizarea numărului executorilor judecătoreşti.

(1)Executorul judecătoresc este numit de ministrul justiţiei, prin ordin, în baza cererii celui interesat şi a referatului întocmit de direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei privind îndeplinirea condiţiilor de numire prevăzute de lege. Referatul direcţiei de specialitate va fi însoţit, de regulă, de propunerea motivată a Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti privind îndeplinirea sau neîndeplinirea condiţiilor de numire prevăzute de lege şi admiterea sau respingerea cererii.
(1¹)Persoanele care au îndeplinit timp de 2 ani funcţia de executor judecătoresc stagiar şi au promovat examenul de definitivat sau, după caz, au exercitat timp de 3 ani o funcţie de specialitate juridică şi au promovat concursul sau examenul de admitere în profesie sunt numite în funcţie în baza hotărârii de validare a Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi a referatului întocmit de direcţia de specialitate din Ministerul Justiţiei.
(1²)Persoanele scutite de examen care au exercitat timp de 5 ani funcţia de judecător, procuror sau avocat, cu condiţia să fi promovat examenul de definitivat în profesia din care provin, sunt numite pe baza cererii celor interesaţi şi după verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 15 din Legea nr. 188/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)În ordinul de numire se va specifica judecătoria în a cărei circumscripţie îşi va avea sediul biroul de executor judecătoresc, precum şi obligaţia acestuia ca în termen de 90 de zile să îşi înregistreze biroul individual sau, după caz, în asociere cu alt executor judecătoresc, în condiţiile art. 17 alin. (1) din lege.
(3)Prelungirea termenului de 90 de zile pentru înregistrarea biroului poate fi încuviinţată de ministrul justiţiei, pentru motive temeinice, la cererea executorului judecătoresc. Cererea, cuprinzând motivele justificate care îl împiedică să îşi înregistreze biroul în termenul prevăzut de lege, se depune la Camera executorilor judecătoreşti, care o înaintează ministrului justiţiei în termen de 48 de ore de la depunere, împreună cu punctul său de vedere.

(1)Înregistrarea biroului se face, la cererea executorului judecătoresc, într-un registru special ţinut de primul-grefier al curţii de apel în a cărei circumscripţie îşi are sediul biroul, pe numele executorului judecătoresc sau, după caz, al executorilor judecătoreşti asociaţi. Obligaţia înregistrării există şi în cazul executorului judecătoresc care renunţă la asociere şi îşi deschide birou individual.
(2)La cererea de înregistrare se vor ataşa:
- ordinul de numire a executorului judecătoresc;
- dovada existenţei sediului biroului - act de proprietate, contract de închiriere sau alt act;
- confirmarea colegiului director al Camerei executorilor judecătoreşti cu privire la faptul că biroul dispune de spaţiul corespunzător desfăşurării activităţii şi conservării arhivei în bune condiţii.
(3)La înregistrarea biroului executorul judecătoresc va prezenta ştampila şi specimenul de semnătură.
(4)Documentaţia prezentată la înregistrare se păstrează în dosare distincte pentru fiecare birou. Dosarul va cuprinde şi câte un exemplar al procesului-verbal încheiat cu ocazia depunerii jurământului conform art. 18 alin. (4) din lege.
(5)Primul-grefier va elibera în termen de cel mult 3 zile un certificat care atestă efectuarea înregistrării, pe care executorul judecătoresc îl va prezenta de îndată Camerei executorilor judecătoreşti, iar aceasta îl va comunica Ministerului Justiţiei şi Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

(1)În registrul special prevăzut la art. 7 alin. (1) se vor înscrie şi următoarele operaţiuni:
- modificări în modul de desfăşurare a activităţii în cadrul biroului;
- schimbarea sediului biroului;
- radierea biroului executorului judecătoresc;
- alte operaţiuni prevăzute de prezentul regulament şi de statutul profesiei.
(2)Operaţiunile prevăzute la alin. (1) se vor înregistra la cerere, ataşându-se confirmarea colegiului director al Camerei executorilor judecătoreşti care, după caz, poate solicita direct înregistrarea lor.
(3)Colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti va avea acces permanent la registrul special prevăzut la art. 7 alin. (1), având obligaţia de a-l înştiinţa pe ministrul justiţiei şi Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti despre toate înregistrările.

(1)Ştampila executorilor judecătoreşti cuprinde stema României, numele, prenumele şi calitatea de executor judecătoresc, precum şi circumscripţia judecătoriei în care îşi are sediul biroul. Modelul şi dimensiunea ştampilei sunt propuse de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi aprobate de ministrul justiţiei prin ordin.
(2)Pierderea sau dispariţia ştampilei se înscrie în registrul special prevăzut la art. 7 alin. (1) din prezentul regulament, înregistrându-se în termen de 5 zile un nou model de ştampilă, care va conţine elemente distinctive faţă de cea pierdută sau dispărută.

(1)Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti întocmeşte şi actualizează anual tabloul executorilor judecătoreşti, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se transmite curţilor de apel, care au obligaţia să îl comunice instanţelor din circumscripţia lor. Tabloul executorilor judecătoreşti se transmite şi direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei.
(2)Acest tablou conţine numele şi prenumele tuturor executorilor judecătoreşti care au depus jurământul, precum şi sediul biroului în care aceştia funcţionează.

(1)Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti va întocmi şi va actualiza permanent liste cuprinzând:
- executorii judecătoreşti incompatibili, indicându-se temeiul incompatibilităţii;
- executorii judecătoreşti care sunt suspendaţi din funcţie în temeiul art. 23 lit. a) şi lit. b) teza a doua, lit. c), d) şi e) din lege;
- executorii judecătoreşti a căror calitate a încetat;
- executorii judecătoreşti stagiari, indicând biroul în care sunt angajaţi şi data încheierii contractului individual de muncă.
(2)Listele se vor comunica direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei în termen de 5 zile de la întocmirea, respectiv actualizarea acestora.

(1)Stagiul reprezintă perioada premergătoare dobândirii calităţii de executor judecătoresc şi are drept scop pregătirea profesională a executorului judecătoresc la începutul exercitării profesiei.
(2)Durata stagiului este de 2 ani, calculată de la data încheierii contractului individual de muncă.
(3)Colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti poate aproba, la cerere, reducerea perioadei de stagiu la un an pentru executorii stagiari care se remarcă în activitatea profesională pe baza rezultatelor obţinute la conferinţele de stagiu şi a referatului executorului judecătoresc îndrumător, în condiţiile prezentului regulament.

(1)Durata stagiului se suspendă pe timpul serviciului militar sau al concentrării, al concediului de maternitate şi de creştere a copilului până la vârsta de 2 ani ori în alte cazuri prevăzute de lege. Durata stagiului se suspendă de drept până la preluarea executorului judecătoresc stagiar de către alt executor judecătoresc îndrumător, dacă executorul judecătoresc îndrumător este suspendat.
(2)Perioada de stagiu efectuată anterior suspendării intră în calculul perioadei de stagiu prevăzute la art. 12 alin. (2).
(3)Suspendarea prevăzută la alin. (1) se constată de către colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti în circumscripţia căreia are sediul biroului executorul judecătoresc care a încheiat contract individual de muncă cu executorul judecătoresc stagiar.

(1)Colegiul director va solicita, în ultimul trimestru al anului, executorilor judecătoreşti din cadrul fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti să îşi exprime opţiunea privind angajarea în anul următor a unor executori judecătoreşti stagiari în cadrul birourilor lor.
(2)După centralizarea opţiunilor, colegiul director al fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti propune spre aprobare Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti numărul executorilor judecătoreşti stagiari care pot fi angajaţi în anul următor în birourile de executori judecătoreşti. Până la data de 31 ianuarie a anului pentru care se fac propunerile, Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti va transmite Ministerului Justiţiei necesarul de posturi vacante de executor judecătoresc stagiar, pentru a fi avut în vedere la actualizarea numărului executorilor judecătoreşti.
(3)Cel care a promovat examenul de admitere în profesie devine executor judecătoresc stagiar prin încheierea unui contract individual de muncă cu executorul judecătoresc în al cărui birou îşi va desfăşura activitatea. Contractul de muncă se încheie pe durată determinată, egală cu durata stagiului.
(4)Angajarea executorului stagiar în cadrul unui birou în care funcţionează mai mulţi executori judecătoreşti asociaţi se face de către executorul judecătoresc desemnat titular al biroului prin contractul de societate civilă.
(5)Pe durata suspendării din funcţie a executorului judecătoresc îndrumător, executorul judecătoresc stagiar poate fi preluat de către un alt executor judecătoresc care îndeplineşte condiţiile.

(1)În perioada de stagiu Camera executorilor judecătoreşti va verifica lunar stadiul de pregătire şi formare profesională a executorului judecătoresc stagiar, precum şi modul în care acesta şi-a îndeplinit atribuţiile care i-au fost delegate de executorul judecătoresc îndrumător.
(2)Conferinţele de stagiu reprezintă o formă de pregătire profesională a executorului stagiar şi sunt organizate de colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti potrivit tematicii orientative comunicate de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.
(3)Conferinţele de stagiu se desfăşoară pe baza unui program aprobat de colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti, care cuprinde cunoaşterea legislaţiei la zi, dezbateri de speţe, expuneri asupra problemelor ivite în activitatea executorilor, studiul doctrinei.
(4)Constatările verificărilor periodice vor fi consemnate în procese-verbale semnate de reprezentantul Camerei executorilor judecătoreşti şi de executorul judecătoresc în al cărui birou îşi exercită activitatea executorul judecătoresc stagiar şi vor fi aduse la cunoştinţă celui verificat.

Selecţia candidaţilor pentru admiterea în profesie se face pe baza unui concurs sau examen organizat anual sau ori de câte ori este necesar de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, la solicitarea ministrului justiţiei. Concursul sau examenul se va desfăşura sub coordonarea şi controlul Ministerului Justiţiei.

Se pot înscrie la examen pentru ocuparea posturilor de executori judecătoreşti stagiari persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 15 lit. a)-f) din lege.

(1)Cererea de înscriere împreună cu dovezile privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 15 lit. a)-f) din lege se depun, cu cel puţin 20 de zile înainte de data susţinerii concursului sau examenului, la Camera executorilor judecătoreşti în a cărei circumscripţie se află localitatea unde domiciliază candidatul.
(2)După expirarea termenului de mai sus cererile vor fi considerate ca tardiv formulate şi nu vor mai fi primite.

(1)În termen de 3 zile de la expirarea termenului pentru depunerea dosarului, colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti verifică îndeplinirea cerinţelor legale pentru înscrierea la concurs sau examen şi pentru dobândirea calităţii de executor judecătoresc stagiar, întocmind pentru fiecare candidat referatul de admitere sau, după caz, de respingere a cererii de înscriere la examen. Referatul de admitere sau de respingere este consultativ. Referatul de respingere trebuie motivat. În a 3-a zi se va afişa la sediul Camerei, la loc vizibil şi accesibil publicului, lista cu numele candidaţilor şi dosarele admise sau respinse. Despre aceasta se va întocmi proces-verbal, care va consemna data şi ora afişării şi care va fi afişat împreună cu lista. La cererea candidaţilor ale căror dosare au fost respinse, li se va înmâna acestora copie certificată de pe referatul de respingere.
(2)În termen de două zile de la afişarea listei, candidaţii ale căror cereri de înscriere au fost respinse pot completa dosarul de înscriere pentru a remedia, dacă este posibil, cele constatate în referatul de respingere.

(1)În termen de 24 de ore de la expirarea termenului de completare a dosarului de înscriere, se trimit, se înregistrează şi se centralizează la Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti toate dosarele de înscriere, cuprinzând cererea de înscriere, dovezile anexate şi referatul de admitere sau de respingere.
(2)Odată cu dosarele de înscriere ale candidaţilor, Camera executorilor judecătoreşti va înainta situaţia centralizată privind datele de identificare a candidaţilor şi circumscripţia pentru care candidează.

(1)Data şi locul concursului sau examenului vor fi stabilite prin ordin al ministrului justiţiei, cu consultarea Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, şi vor fi comunicate Camerelor executorilor judecătoreşti cu 30 de zile înainte de această dată, în vederea înştiinţării candidaţilor, fiind publicate şi în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. În aceleaşi condiţii va fi publicată şi lista cuprinzând posturile vacante. De asemenea, acestea vor fi publicate şi pe paginile de internet ale Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi Ministerului Justiţiei.
(2)Cu cel puţin 10 zile înainte de data concursului sau examenului, Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti va stabili adresa exactă şi ora începerii concursului sau examenului şi le va comunica Camerelor executorilor judecătoreşti şi Ministerului Justiţiei. De asemenea, se va dispune afişarea acestora la loc vizibil şi accesibil publicului, la sediul tuturor Camerelor executorilor judecătoreşti, fiind publicate şi pe paginile de internet ale Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi Ministerului Justiţiei.

(1)În vederea susţinerii concursului sau examenului, Ministerul Justiţiei şi Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti vor stabili tematica cu caracter teoretic din materiile: drept civil, drept procesual civil şi organizarea profesiei de executor judecătoresc.
(2)Tematica va fi transmisă Camerelor executorilor judecătoreşti cu cel puţin 30 de zile înaintea datei concursului sau examenului şi va fi afişată de îndată, la loc vizibil şi accesibil publicului, la sediul acestora. De asemenea, va fi publicată pe paginile de internet ale Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi Ministerului Justiţiei.

(1)Comisia prevăzută la art. 28 lit. c) va elabora subiectele şi procedura de notare a lucrărilor.
(2)Subiectele vor fi stabilite cu 24 de ore înaintea datei concursului sau examenului şi vor fi redactate astfel încât să acopere întreaga tematică, formulându-se câte 10 subiecte din fiecare materie.
(3)După redactare subiectele se introduc în plicuri sigilate şi se păstrează la sediul Ministerului Justiţiei.

(1)În ziua concursului sau examenului, cu 30 de minute înainte de ora începerii acestuia, comisia care a redactat subiectele va proceda la alegerea prin tragere la sorţi a unui set de subiecte, câte două din fiecare materie, acestea constituind subiectele de concurs sau de examen, şi va întocmi un proces-verbal constatator semnat de membrii comisiei.
(2)Extragerea prin tragere la sorţi se va face de către preşedintele comisiei.
(3)Durata concursului sau examenului este de 4 ore, începând cu ora şi minutul în care a fost dictat ultimul subiect, acestea consemnându-se în procesul-verbal semnat de cei desemnaţi cu organizarea şi supravegherea desfăşurării regulamentare a concursului sau examenului.

(1)Repartizarea candidaţilor pe săli, acolo unde este cazul, se va afişa la locul desfăşurării concursului sau examenului, cu 3 zile înainte de data acestuia.
(2)Apelul candidaţilor la locul desfăşurării concursului sau examenului se va face cu cel mult 30 de minute înaintea orei stabilite, în vederea îndeplinirii măsurilor prealabile (verificarea identităţii, primirea foilor pentru examen).
(3)În sala în care are loc concursul sau examenul şi pe toată durata desfăşurării acestuia candidaţilor le este permis să aibă pe masă numai colile de hârtie şi instrumentele de scris.
(4)Nerespectarea obligaţiei prevăzute la alin. (3) va avea drept urmare eliminarea din concurs sau examen a candidatului şi anularea lucrării.
(5)După verificarea identităţii candidaţilor, ieşirea din sală a acestora, sub orice motiv, atrage eliminarea din concurs sau examen. Părăsirea temporară a sălii se face numai în cazuri excepţionale, cu însoţitor.
(6)După începerea comunicării subiectelor, accesul candidaţilor în sala de concurs sau examen, precum şi al oricăror alte persoane, în afara membrilor comisiilor prevăzute la art. 28 lit. b) şi c), este interzis.
(7)Candidatul are obligaţia să predea lucrarea comisiei de coordonare şi supraveghere din acea sală, semnând în borderou I special întocmit.
(8)După predarea lucrării este interzisă revenirea în sală a candidatului.

(1)Notarea lucrărilor se face de comisia de examinare, în componenţa prevăzută la art. 28 lit. c), de regulă în termen de 15 zile de la data susţinerii concursului sau examenului.
(2)Notarea fiecărui subiect se face prin punctaj conform baremului întocmit de comisia pentru elaborarea subiectelor şi notarea lucrărilor.
(3)La fiecare probă nota se va stabili prin însumarea punctajului obţinut pentru tratarea fiecărui subiect al probei.
(4)Media lucrării constituie media aritmetică a notelor obţinute la fiecare materie.
(5)Pentru a promova concursul sau examenul, candidatul trebuie să obţină cel puţin media 7,00, iar nota obţinută la fiecare materie să nu fie mai mică de 5,00.
(6)Lucrările candidaţilor care au fost surprinşi copiind sau lucrările cu însemnări vădit efectuate în scopul identificării candidatului nu se mai notează, făcându-se menţiunea "anulat" pe lucrare şi în borderou.
(7)Lucrările apreciate ca având însemnări conform alin. (6) nu se deschid decât după examinarea şi aprecierea acestei situaţii cu majoritatea de voturi a membrilor comisiei pentru elaborarea subiectelor şi notarea lucrărilor de examen.

(1)Pentru buna desfăşurare a concursului sau examenului de admitere în profesia de executor judecătoresc, Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti şi Ministerul Justiţiei îşi vor desemna reprezentanţi în condiţiile prevăzute în prezentul regulament.
(2)Reprezentanţii Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti vor fi desemnaţi în compunerea comisiilor dintre executorii licenţiaţi în drept, care s-au remarcat prin probitate şi competenţă profesională, recomandaţi de Camerele executorilor judecătoreşti. Desemnarea acestora se va face de către Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

În vederea organizării şi desfăşurării concursului sau examenului de admitere în profesia de executor judecătoresc se vor constitui şi vor funcţiona următoarele comisii:
a)Comisia pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor de înscriere la concurs sau examen, formată din 2 executori judecătoreşti şi 3 reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei. În termen de 5 zile de la expirarea termenului de completare la Cameră a dosarului de înscriere, comisia va verifica îndeplinirea condiţiilor de înscriere şi va dispune, prin hotărâre luată cu majoritate de voturi, admiterea sau respingerea cererii de înscriere. Respingerea cererilor de înscriere se va motiva. În termen de 24 de ore de la sfârşitul termenului de 5 zile, hotărârea va fi afişată la sediile Camerelor unde s-au depus cererile de înscriere, la loc vizibil şi accesibil publicului, precum şi pe pagina de internet a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. Despre afişarea la sediul Camerei se va întocmi proces-verbal care va consemna data şi ora afişării şi care va fi afişat împreună cu hotărârea. Candidaţii ale căror cereri de înscriere au fost respinse pot formula contestaţie împotriva hotărârii comisiei, în termen de 48 de ore de la expirarea termenului de afişare. Contestaţia se depune la sediul Camerei unde s-a depus cererea de înscriere şi se comunică Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti în termen de 24 de ore de la sfârşitul termenului de depunere. Contestaţiile se soluţionează de către Comisia pentru soluţionarea contestaţiilor, prevăzută la lit. a1), constituită în acest scop pe lângă Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti;
a1)Comisia pentru soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva hotărârii comisiei prevăzute la lit. a) de către cei respinşi la înscrierea la concurs sau examen. Comisia este formată din 2 executori judecătoreşti şi 3 reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, alţii decât cei din comisia prevăzută la lit. a). Comisia va examina contestaţiile în termen de 48 de ore la de centralizarea şi primirea acestora, pronunţându-se prin hotărâre motivată numai asupra acelor cereri de înscriere care au fost respinse şi împotriva cărora candidatul a formulat contestaţie. Comisia, prin hotărâre luată cu majoritate de voturi, poate admite contestaţia şi poate declara candidatul admis la înscrierea la examen sau poate respinge contestaţia şi declara candidatul respins, menţinând astfel soluţia dată anterior prin hotărâre de către comisia prevăzută la lit. a). Hotărârea Comisiei pentru soluţionarea contestaţiilor este definitivă. În termen de 24 de ore de la sfârşitul termenului de soluţionare a contestaţiilor, hotărârea va fi afişată la sediile Camerelor unde s-au depus cererile de înscriere, la loc vizibil şi accesibil publicului, precum şi pe pagina de internet a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. Despre afişarea la sediul Camerei se va întocmi proces-verbal, care va consemna data şi ora afişării şi care va fi afişat împreună cu hotărârea;
b)Comisia pentru organizarea şi supravegherea concursului sau examenului, compusă din 2 reprezentanţi ai Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi 2 reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei. În cazul în care există un număr mare de candidaţi, din comisie pot face parte mai mulţi membri, păstrându-se însă paritatea reprezentanţilor celor două instituţii. Pe lângă activitatea de supraveghere, această comisie asigură verificarea identităţii candidaţilor, distribuirea colilor de concurs sau examen în condiţiile prezentului regulament, respectarea de către candidaţi a condiţiilor regulamentare cu privire la desfăşurarea concursului sau examenului, preluarea lucrărilor predate de candidaţi şi predarea lor, pe bază de proces-verbal, Comisiei pentru elaborarea subiectelor şi notarea lucrărilor de concurs sau examen. La primirea lucrărilor şi, respectiv, la predarea lor se verifică dacă este sigilată partea de lucrare pe care candidatul şi-a înscris datele de identificare. Lucrările predate de candidaţi vor fi semnate, pe fiecare filă, spre neschimbare, de 2 membri ai comisiei, un reprezentant al Ministerului Justiţiei şi un reprezentant al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. Suportul de scris va fi pregătit de această comisie în seturi de câte 5 coli, având pe fiecare filă ştampila Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi a direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei;
c)Comisia pentru elaborarea subiectelor şi notarea lucrărilor de concurs sau examen, formată din: un membru al Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, desemnat de preşedintele acestuia; 2 reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei; două cadre didactice universitare de la facultăţile de drept din ţară; 2 executori judecătoreşti desemnaţi de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, licenţiaţi în drept, care s-au remarcat prin probitate şi competenţă profesională. Preşedintele comisiei, care este reprezentantul Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, nu participă la elaborarea subiectelor şi nici la notarea lucrărilor şi veghează ca desfăşurarea activităţii comisiei să fie în conformitate cu prezentul regulament;
d)Comisia pentru soluţionarea contestaţiilor, formată din: 2 executori judecătoreşti numiţi prin hotărâre a Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, licenţiaţi în drept, care s-au remarcat prin probitate şi competenţă profesională; 2 reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei; un cadru didactic universitar de la o facultate de drept, alţii decât cei care au alcătuit comisia prevăzută la lit. c).

(1)După comunicarea subiectelor comisia pentru elaborarea subiectelor şi notarea lucrărilor de examen, cu participarea obligatorie a tuturor membrilor săi, se întruneşte în şedinţă, stabilind baremul de notare, având în vedere complexitatea şi gradul de dificultate al fiecărui subiect şi aptitudinea de a reflecta capacitatea de înţelegere şi de sinteză a candidatului.
(2)Baremul de notare se va întocmi, în condiţiile alin. (1), în timpul desfăşurării concursului sau examenului şi va fi afişat la sfârşitul duratei concursului sau examenului pentru consultare de către candidaţi.
(3)Fiecare membru al comisiei va primi câte un exemplar al baremului de notare.

(1)Comisia pentru elaborarea subiectelor şi notarea lucrărilor de examen primeşte, pe bază de proces-verbal, prin preşedintele său, lucrările de examen de la comisia prevăzută la art. 28 lit. b) şi procedează la notarea acestora.
(2)Înainte de începerea notării lucrările se numerotează, fără să fie desfăcut colţul unde sunt înscrise datele de identificare a candidaţilor.

(1)După terminarea notării se va proceda la desigilarea lucrărilor de către preşedintele comisiei, în prezenţa tuturor membrilor acesteia.
(2)La fiecare lucrare se citesc numărul acesteia, numele şi prenumele candidatului, notele şi media obţinute.
(3)Datele prevăzute la alin. (2) se înscriu în centralizatorul final care constituie lista cuprinzând rezultatele concursului sau examenului. Fiecare pagină a acestei liste va fi semnată de toţi membrii comisiei.

(1)Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti va proceda la comunicarea către Camerele executorilor judecătoreşti a centralizatoarelor finale cu rezultatul concursului sau examenului pentru candidaţii din fiecare Cameră a executorilor judecătoreşti.
(2)Colegiul director al fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti va afişa la sediul acesteia, la loc vizibil şi accesibil publicului, lista cuprinzând rezultatele concursului sau examenului, în termen de 24 de ore de la primirea acesteia, întocmind procesul-verbal de afişare, cu precizarea datei şi orei. De asemenea, lista va fi publicată şi pe paginile de Internet ale Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi Ministerului Justiţiei.

(1)După afişarea rezultatelor candidaţii nemulţumiţi pot face contestaţie, în termen de 3 zile de la data afişării rezultatelor la sediul Camerei executorilor judecătoreşti, sub sancţiunea decăderii.
(2)Contestaţiile se depun la Camera executorilor judecătoreşti unde s-a depus cererea de înscriere la concurs sau examen şi se centralizează la sediul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti în termen de două zile de la data expirării termenului prevăzut la alin. (1).

(1)Contestaţiile vor fi soluţionate de comisia prevăzută la art. 28 lit. d) în cel mult 5 zile de la centralizare, comisia fiind ţinută să se pronunţe doar cu privire la materia invocată în contestaţie.
(2)Comisia nu poate diminua nota obţinută iniţial, în astfel de situaţii contestaţiile urmând să fie respinse.
(3)Comisia decide pentru fiecare contestaţie, pe baza baremului folosit la notarea lucrărilor de comisia prevăzută la art. 28 lit. c).
(5)Dispoziţiile art. 32 se vor aplica în mod corespunzător.

În termen de 10 zile de la soluţionarea contestaţiilor, Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti va proceda la validarea rezultatelor, pe care le va înainta Ministerului Justiţiei în termen de 5 zile de la validare.

(1)Ocuparea posturilor de executor judecătoresc stagiar se va face, la nivelul întregii ţări, în ordinea mediilor candidaţilor, în funcţie de opţiunile exprimate în cererea de înscriere.
(2)În cazul în care au fost exprimate mai multe opţiuni pentru acelaşi post, are prioritate candidatul care a obţinut cea mai mare medie, iar la egalitate de medii, în această ordine:
a)candidatul care are titlul de doctor în drept;
b)candidatul cu activitate mai îndelungată în funcţii de specialitate juridică de la obţinerea licenţei;
c)candidatul care a obţinut medie mai mare la examenul de licenţă.

(1)În termen de 20 de zile de la validarea rezultatelor se va proceda la încheierea contractului de muncă în condiţiile art. 19 şi 21 din lege şi ale art. 14 din prezentul regulament.
(2)Executorul judecătoresc care refuză încheierea contractului individual de muncă, deşi şi-a exprimat opţiunea de a angaja în anul respectiv în cadrul biroului său un executor judecătoresc stagiar şi această opţiune a fost aprobată de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi cuprinsă în ordinul de actualizare emis de ministrul justiţiei, răspunde disciplinar conform art. 44 lit. c) din lege.

(1)După expirarea perioadei de stagiu executorii judecătoreşti stagiari sunt obligaţi să se înscrie pentru susţinerea examenului de definitivat.
(2)Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti organizează sub coordonarea şi controlul Ministerului Justiţiei, o dată pe an, examenul de definitivat pentru executorii judecătoreşti stagiari care au împlinit durata de stagiu, în condiţiile prezentului regulament.
(3)Nepromovarea sau, după caz, neprezentarea nejustificată a executorului judecătoresc stagiar la două sesiuni de examene de definitivat consecutive atrage de drept încetarea contractului său de muncă şi pierderea calităţii de executor judecătoresc stagiar. Prin neprezentare justificată se înţelege acea neprezentare datorată unor situaţii, împrejurări insurmontabile, pe care persoana nu putea şi nici nu avea cum să le prevadă pentru a preîntâmpina apariţia lor sau a le evita.

(1)Examenul de definitivat va consta într-o probă teoretică şi o probă practică. Ministerul Justiţiei şi Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti vor stabili tematica cu caracter teoretic din materiile: drept civil, drept procesual civil, drept comercial şi organizarea profesiei de executor judecătoresc, dispoziţiile art. 22 alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător. Proba practică va consta în întocmirea unui act procedural.
(2)Notarea la proba practică se face prin acordarea unei note de la 0 la 10. Media examenului de definitivat se stabileşte pe baza mediei aritmetice dintre media obţinută la proba teoretică şi nota obţinută la proba practică. Pentru a promova examenul, candidatul trebuie să obţină cel puţin media 7,00 la proba teoretică, iar nota obţinută la fiecare materie să nu fie mai mică de 5,00. De asemenea, nota obţinută la proba practică trebuie să nu fie mai mică de 5,00.

(1)Cererile candidaţilor, împreună cu dovezile de îndeplinire a condiţiilor prevăzute la art. 15 din lege şi cu referatul executorului judecătoresc îndrumător se vor depune cu 20 de zile înainte de data examenului la Camera executorilor judecătoreşti în a cărei circumscripţie candidatul a efectuat stagiul.
(2)Referatul executorului judecătoresc angajator va cuprinde:
a)data angajării executorului judecătoresc stagiar;
b)conduita executorului judecătoresc stagiar pe durata stagiului;
c)preocuparea pentru pregătirea profesională;
d)volumul de activitate, pe categorii de operaţiuni;
e)comportamentul executorului judecătoresc stagiar;
f)propunerea motivată de admitere sau de respingere a cererii de înscriere la examenul de definitivat.
(6)Camera executorilor judecătoreşti va comunica, odată cu dosarele candidaţilor, situaţia centralizată a acestora, datele de identificare, circumscripţia pentru care candidează, precum şi opţiunile exprimate în cererea de înscriere.

(2)Dispoziţiile art. 19-21 şi 23-36 se aplică în mod corespunzător.

În termen de 5 zile de la validarea rezultatelor, Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti va înainta ministrului justiţiei propunerile de numire a executorilor judecătoreşti. Acestea vor fi însoţite de situaţia centralizată pe Camere, de dosarele candidaţilor declaraţi admişi în urma validării rezultatelor, precum şi de cererile lor de numire în funcţie, indicându-se postul obţinut în urma opţiunii exprimate, în funcţie de poziţia de pe listă corespunzătoare notei obţinute.

Pe locurile vacante prevăzute de art. 5 alin. (1) lit. e), Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, sub coordonarea şi controlul Ministerului Justiţiei, organizează concursul sau examenul de admitere în profesia de executor judecătoresc pentru persoanele care au exercitat timp de 3 ani funcţii de specialitate juridică.

Dispoziţiile art. 18-21, 23-36, 39 şi 44 din prezentul regulament se aplică în mod corespunzător.

(1)Pentru ocuparea posturilor rămase vacante după numirea în funcţia de executor judecătoresc a persoanelor care au promovat concursul sau examenul de admitere în profesie pentru persoanele care au exercitat timp de 3 ani o funcţie de specialitate juridică, pot formula cerere persoanele prevăzute la art. 15 lit. g) teza finală din lege.
(2)Cererea, în care se poate exprima o opţiune principală şi mai multe opţiuni secundare pentru un post vacant, se depune la Camera executorilor judecătoreşti în a cărei circumscripţie se află localitatea în care domiciliază candidatul, însoţită de următoarele documente:
- copie legalizată a diplomei de licenţă în studii juridice;
- copia actului de identitate;
- declaraţie pe propria răspundere că are capacitate deplină de exerciţiu;
- cazierul judiciar;
- recomandare de la ultimul loc de muncă;
- adeverinţă medicală din care să rezulte că este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei de executor judecătoresc;
- dovada că nu a fost sancţionat disciplinar în ultimii 5 ani anteriori anului depunerii cererii de numire în funcţia de executor judecătoresc şi nici în anul respectiv; dacă nu mai este în funcţie, dovada că nu şi-a încetat activitatea din motive imputabile;
- dovada că a absolvit cursuri de specializare, acolo unde este cazul;
- dovada că a desfăşurat o perioadă de cel puţin 5 ani funcţia de judecător, procuror sau avocat şi că a promovat examenul de definitivat în această profesie.

(1)Cererea se depune la Camera executorilor judecătoreşti în a cărei circumscripţie se află localitatea în care domiciliază candidatul, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, a listei posturilor vacante. Lista se afişează la sediul camerelor, la loc vizibil şi accesibil publicului, şi se publică pe paginile de internet ale Ministerului Justiţiei şi Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.
(2)Camerele executorilor judecătoreşti formează dosarele cuprinzând fiecare cererea şi anexele acesteia, pe care le comunică Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti în termen de 5 zile de la data înregistrării.
(3)Dosarele candidaţilor vor fi înaintate Ministerului Justiţiei însoţite fiecare de referatul consultativ de admitere sau de respingere întocmit de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti. De asemenea, se va transmite Ministerului Justiţiei situaţia centralizată cu candidaţii, opţiunile acestora şi numărul de opţiuni pe fiecare post.

Când numărul cererilor pentru ocuparea posturilor vacante este mai mare decât numărul posturilor vacante din circumscripţia unei judecătorii, ordinea de prioritate a solicitanţilor se va stabili cu respectarea următoarelor criterii:
1.să nu fi fost sancţionat disciplinar în ultimii 5 ani anteriori anului depunerii cererii de numire în funcţia de executor judecătoresc şi nici în anul respectiv. Dacă nu mai este în funcţie, trebuie îndeplinită şi condiţia ca acesta să îşi fi încetat activitatea din motive neimputabile;
2.să aibă domiciliul într-o localitate din circumscripţia judecătoriei în care solicită numirea;
3.să fi absolvit cursuri de specializare;
4.alte aspecte relevante.

Încetarea calităţii de executor judecătoresc se constată sau se dispune, după caz, de ministrul justiţiei, după cum urmează:
a)în cazul prevăzut la art. 22 alin. (1) lit. a) din lege, pe baza cererii celui interesat, care se depune la Camera executorilor judecătoreşti şi se înaintează ministrului justiţiei prin Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti;
b)în cazul prevăzut la art. 22 alin. (1) lit. b), la data pensionării, respectiv a constatării incapacităţii de muncă, potrivit procedurii legale;
c)în cazurile prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. c), d), g) şi h) din lege, la sesizarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti sau din oficiu;
d)În cazul prevăzut la art. 22 alin. (1) lit. e) din lege, la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, din oficiu sau la sesizarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti;
e)În cazurile prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. f), numai dacă acestea sunt imputabile executorului judecătoresc. Constatarea imputabilităţii cazurilor se face de către un inspector de specialitate din Ministerul Justiţiei.

Suspendarea exercitării funcţiei de executor judecătoresc se dispune sau se aprobă, după caz, de ministrul justiţiei, după cum urmează:
a)în cazurile prevăzute la art. 23 lit. a), b) şi c) din lege, la solicitarea motivată a Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti sau din oficiu;
b)în cazul prevăzut la art. 23 lit. d) din lege, la solicitarea Camerei executorilor judecătoreşti;
c)în cazul prevăzut la art. 23 lit. e) din lege, pe baza cererii executorului judecătoresc, avizată de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, care va cuprinde motivele justificate ce l-au determinat să solicite suspendarea.

Încetarea suspendării executorului judecătoresc se dispune de ministrul justiţiei din oficiu sau la solicitarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti ori a Camerei executorilor judecătoreşti, dacă au dispărut împrejurările care au determinat-o.

(1)În toate cazurile de încetare sau suspendare a calităţii de executor judecătoresc ori de schimbare a sediului biroului în circumscripţia altei judecătorii, în lipsa unui executor judecătoresc asociat sau a unui alt executor judecătoresc în aceeaşi circumscripţie, colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti va delega, în termen de 10 zile de la data primirii ordinului de suspendare sau încetare a calităţii de executor judecătoresc, un executor judecătoresc din circumscripţia altei judecătorii situate în raza aceleiaşi curţi de apel, pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la art. 7 din lege.
(2)Executorul judecătoresc delegat va putea funcţiona, dacă este posibil, în sediul biroului de executor judecătoresc căruia i-a încetat această calitate sau, în caz contrar, colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti va stabili pe perioada delegării un nou sediu pentru birou.

(1)Arhiva executorului judecătoresc care şi-a încetat activitatea va fi inventariată şi sigilată de către o comisie formată din 2 reprezentanţi desemnaţi de colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti.
(2)În situaţia în care în circumscripţia respectivă nu mai funcţionează nici un executor judecătoresc, arhiva va fi preluată de Camera executorilor judecătoreşti până la numirea unui executor judecătoresc în acea circumscripţie conform art. 48 din lege.
(3)În situaţia în care în aceeaşi circumscripţie funcţionează alt executor judecătoresc, arhiva va fi predată acestuia.
(4)În situaţia în care în circumscripţie rămân să funcţioneze mai mulţi executori judecătoreşti, colegiul director la Camerei executorilor judecătoreşti va desemna executorul judecătoresc care va prelua arhiva.

Executorii judecătoreşti se bucură de stabilitate în funcţie, neputând fi mutaţi în altă localitate fără acordul lor.

(1)Executorul judecătoresc are dreptul la concediu de odihnă anual, în condiţiile stabilite prin statut.
(2)Executorii judecătoreşti beneficiază de drepturi de asigurări sociale, pe baza contribuţiei la sistemele de asigurări sociale, în condiţiile prevăzute de legea specială.

(1)Dacă în circumscripţia unei judecătorii funcţionează un singur birou de executori judecătoreşti şi executorul judecătoresc se află în concediu de odihnă sau absentează mai mult de 5 zile, fără a depăşi 6 luni, în lipsa unui executor judecătoresc asociat Camera executorilor judecătoreşti va delega un alt executor judecătoresc pentru a asigura funcţionarea acestui birou, în afară de cazul în care executorul judecătoresc titular se îngrijeşte personal de substituirea sa, încunoştinţând în acest scop Camera executorilor judecătoreşti.
(2)În situaţia în care în circumscripţia acelei judecătorii funcţionează mai multe birouri de executori judecătoreşti, pentru cazurile arătate la alin. (1) Camera executorilor judecătoreşti va lua măsuri pentru a se asigura continuarea lucrărilor de către un alt birou din aceeaşi circumscripţie.
(3)Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică şi în situaţia în care executorul judecătoresc nu îşi poate exercita profesia pe o perioadă mai mare de 6 luni, dar numai pentru motive apreciate de colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti ca fiind întemeiate.

(1)Executorul judecătoresc are dreptul la onorariu pentru activitatea prestată, stabilit în condiţiile legii.
(2)Ministrul justiţiei stabileşte, cu consultarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, onorariile minimale şi maximale pentru activitatea executorilor judecătoreşti.
(3)La stabilirea onorariilor vor fi avute în vedere tarife care să reflecte cheltuiala executorului judecătoresc, efortul intelectual, complexitatea şi valoarea actului, precum şi răspunderea executorului judecătoresc pentru actul îndeplinit.
(4)Pentru persoanele cu venituri sub salariul de bază minim brut pe ţară, ministrul justiţiei va stabili onorarii minimale şi maximale speciale, precum şi posibilitatea achitării lor în mai multe tranşe.
(5)Onorariile se actualizează în aceleaşi condiţii prevăzute de lege pentru stabilirea lor.

(1)Obligaţia executorilor judecătoreşti de a păstra secretul profesional le impune interdicţia de a da informaţii cu privire la actele şi faptele despre care au luat cunoştinţă în cadrul activităţii lor, precum şi de a permite accesul la actele din arhiva biroului a altor persoane, în afara părţilor, succesorilor şi reprezentanţilor acestora, precum şi acelora care justifică un drept sau un interes legitim.
(2)Aceeaşi obligaţie revine şi personalului angajat la biroul executorului judecătoresc.
(3)Executorul judecătoresc chemat ca martor în faţa unei instanţe judecătoreşti sau a unui organ de urmărire penală poate fi scutit de păstrarea secretului profesional numai de cei interesaţi în apărarea secretului sau în condiţiile prevăzute de lege.
(4)În condiţiile legii, înscrisurile originale aflate în arhiva biroului executorului judecătoresc pot fi cercetate de un magistrat, delegat în acest scop de autoritatea judiciară competentă, iar dacă acestea sunt cercetate pentru fals, pot fi ridicate şi rămân la dosarul cauzei dacă sunt declarate false, cu obligaţia comunicării hotărârii sau a ordonanţei procurorului; în caz contrar actul se va restitui.
(5)Punerea la dispoziţie a dosarelor de executare către autoritatea judiciară competentă se va face numai în copii certificate de către executorul judecătoresc ca fiind conforme cu originalul.

(1)Prestigiul profesional îi impune executorului judecătoresc interdicţia de a-şi face reclamă prin orice mijloace, în afară de cazurile în care se recurge la anunţuri referitoare exclusiv la existenţa şi sediul biroului, programul de lucru şi conţinutul activităţii.
(2)Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti este îndreptăţită să facă publicitate prin mass-media asupra întregii activităţi a executorilor judecătoreşti.

Este interzis executorilor judecătoreşti să dobândească direct sau prin persoane interpuse, pentru ei sau pentru alţii, bunurile ce au făcut obiectul activităţii de executare silită.

(1)Executorii judecătoreşti au obligaţia să participe, cel puţin o dată la 3 ani, la programe de formare profesională continuă organizate de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, de Camerele executorilor judecătoreşti de pe lângă curţile de apel, de instituţii de învăţământ superior din ţară sau din străinătate ori la alte forme de perfecţionare profesională.
(2)Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti aprobă anual, la propunerea Camerelor executorilor judecătoreşti de pe lângă curţile de apel, programul de formare profesională continuă a executorilor judecătoreşti. (3) Formarea profesională continuă a executorilor judecătoreşti se realizează ţinându-se seama de necesitatea specializării lor.

(1)În cadrul fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti de pe lângă curţile de apel se organizează periodic cursuri de formare profesională continuă. Tematica acestora este unitară la nivelul întregii ţări şi se aprobă de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti.
(2)Preşedintele Camerei executorilor judecătoreşti răspunde de organizarea activităţii de formare profesională continuă a executorilor judecătoreşti din circumscripţia Camerei şi de respectarea tematicii aprobate de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti.
(3)La cursurile de formare profesională vor participa şi reprezentanţi ai direcţiei de specialitate, precum şi inspectori de specialitate din Ministerul Justiţiei, în vederea cunoaşterii problemelor teoretice şi practice cu care se confruntă executorii judecătoreşti în activitatea de executare silită.
(4)În vederea verificării şi evaluării îndeplinirii obligaţiei de formare profesională, direcţiei de specialitate din Ministerul Justiţiei i se vor trimite, după fiecare curs, materialele privind tematica, precum şi o prezentare a problemelor dezbătute, a punctelor în divergenţă şi a propunerilor de soluţionare a acestora.

(1)Răspunderea civilă a executorului judecătoresc pentru prejudiciile cauzate prin modul în care îşi exercită obligaţiile profesionale ce îi revin este garantată prin casa de asigurări constituită în condiţiile art. 34 din lege.
(2)La începutul activităţii sale executorul judecătoresc devine membru al casei de asigurări pentru garantarea răspunderii civile, care funcţionează în cadrul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti potrivit statutului propriu.

În cazul abaterilor disciplinare prevăzute de lege colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti sau ministrul justiţiei exercită acţiunea disciplinară în termen de 1 an de la data când au luat cunoştinţă de existenţa unei abateri, dar nu mai târziu de 3 ani de la data săvârşirii ei.

(1)Acţiunea disciplinară se judecă de Consiliul de disciplină ales de adunarea generală a Camerei executorilor judecătoreşti pentru o perioadă de 3 ani, care este format din 3 membri.
(1¹)Adunarea generală a fiecărei Camere va alege pe durata mandatului membrilor Consiliului de disciplină un număr de 3 supleanţi.
(2)După confirmarea de către Colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti, Consiliul de disciplină îşi desemnează preşedintele şi vicepreşedintele.
(3)Consiliul de disciplină îşi desfăşoară activitatea în mod independent şi nu se subordonează colegiului director al Camerei.
(4)Pentru situaţii excepţionale în care Consiliul de disciplină nu poate fi legal constituit, preşedintele Comisiei superioare de disciplină va asigura legala constituire a acestuia prin delegarea unui număr corespunzător de membri ai comisiei din cadrul membrilor supleanţi.

(1)Şedinţele de judecată se ţin la sediul Camerei executorilor judecătoreşti.
(2)La şedinţele de judecată poate asista orice executor judecătoresc din cadrul Camerei respective.

Evidenţa lucrărilor Consiliului de disciplină va fi ţinută de un secretar.

Nu pot fi membri ai Consiliului de disciplină membrii Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, preşedinţii şi vicepreşedinţii colegiilor directoare ale Camerelor executorilor judecătoreşti.

Pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor care le revin în calitate de membri ai Consiliului de disciplină executorii judecătoreşti pot fi revocaţi de adunarea generală a Camerei.

Consiliul de disciplină are competenţa de a judeca orice executor judecătoresc din cadrul Camerei respective, pentru abaterile prevăzute la art. 44 din lege.

(1)Titularul acţiunii disciplinare este ministrul justiţiei sau colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti.
(2)În cazul exercitării acţiunii disciplinare, cercetarea prealabilă este obligatorie şi se efectuează de inspectori de specialitate din Ministerul Justiţiei sau de colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti.

(1)În vederea cercetării prealabile a executorului judecătoresc, ministrul justiţiei se autosesizează.
(2)Dacă acţiunea disciplinară este exercitată de colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti, acesta se poate autosesiza sau poate fi sesizat de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti prin preşedinte sau înlocuitorul acestuia.
(3)În termen de 60 de zile de la data sesizării, respectiv a autosesizării, ministrul justiţiei, prin inspectori de specialitate, sau colegiul director efectuează cercetarea prealabilă, anchetează executorul judecătoresc în cauză şi îi aduc la cunoştinţă conţinutul dosarului, urmând a promova sau nu acţiunea disciplinară.
(4)Colegiul director are obligaţia de a comunica, în cel mai scurt timp, măsurile dispuse prin hotărâre de Consiliul de disciplină atât Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, cât şi ministrului justiţiei.

(1)Executorul judecătoresc împotriva căruia a fost promovată acţiunea disciplinară are dreptul să cunoască toate actele dosarului, să solicite probe în apărare şi să fie asistat de un avocat.
(2)Refuzul executorului judecătoresc cercetat de a face declaraţii sau de a se prezenta la cercetări se constată prin proces-verbal şi nu împiedică finalizarea cercetării.

Dacă se constată că executorul judecătoresc cercetat a săvârşit una dintre abaterile disciplinare prevăzute la art. 44 din lege, ministrul justiţiei sau colegiul director sesizează Consiliul de disciplină.

(1)În cazul în care Consiliul de disciplină este sesizat, preşedintele acestuia înregistrează cauza, fixează termenul şedinţei, citează părţile şi, după caz, martorii.
(2)În cazul în care, deşi legal citat, excutorul judecătoresc nu se prezintă la termen, judecarea se face în lipsă.

(1)La termenul fixat, după ce preşedintele expune conţinutul sesizării se ascultă părţile, eventualii martori şi se administrează alte probe şi dovezi necesare rezolvării cauzei.
(2)Declaraţiile se consemnează în scris şi vor fi semnate de părţi, precum şi de preşedinte.
(3)Părţile au obligaţia ca la cererea preşedintelui completului să îi pună la dispoziţie toate informaţiile şi actele solicitate.
(4)În caz de amânare a judecăţii se întocmeşte un proces-verbal, arătându-se motivele care au determinat amânarea.

După administrarea probelor preşedintele dă cuvântul părţilor, iar când consideră necesar, poate da cuvântul şi altor persoane care asistă la dezbateri, după ce se stabileşte identitatea acestora.

(1)Dacă se constată că executorul judecătoresc a săvârşit abaterea, completul dispune aplicarea uneia dintre sancţiunile prevăzute la art. 46 din lege.
(2)În cazul în care executorul nu a fost găsit vinovat, completul dispune închiderea dosarului.

(1)Hotărârea Consiliului de disciplină se ia cu majoritatea voturilor completului şi se comunică părţilor în termen de 15 zile.
(2)Hotărârea cuprinde numărul dosarului, numele membrilor completului şi al secretarului, numele şi, după caz, domiciliul sau sediul părţilor, susţinerile acestora, descrierea pe scurt a abaterii disciplinare, probele administrate, textele de lege aplicate, soluţia şi data pronunţării, indicarea căii de atac şi menţiunea dacă pronunţarea s-a făcut în prezenţa sau în lipsa părţilor.
(3)Hotărârea se semnează de preşedintele completului şi de secretar şi se comunică părţilor.

Împotriva hotărârii părţile pot face contestaţie, în termen de 15 zile de la comunicare, la Comisia Superioară de Disciplină a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, formată din reprezentanţii camerelor aleşi conform art. 31 alin. (1) lit. d) din lege.

Toate cheltuielile efectuate în legătură cu soluţionarea cauzei vor fi suportate de Camera executorilor judecătoreşti în cazul în care acţiunea este respinsă sau de executorul judecătoresc dacă acţiunea este admisă.

(1)Executorul judecătoresc îşi stabileşte sediul biroului într-o localitate din circumscripţia judecătoriei în care a fost numit prin ordin al ministrului justiţiei sau, în caz de asociere, în localitatea în care îşi are sediul biroului unul dintre executorii judecătoreşti cu care se asociază.
(2)În situaţia în care într-o anumită perioadă este necesară suplimentarea numărului de executori judecătoreşti în circumscripţia unei judecătorii, colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti poate dispune delegarea pe o perioadă determinată a unor executori judecătoreşti din circumscripţia altei judecătorii aflate în raza aceleiaşi Camere a executorilor judecătoreşti.

(1)Schimbarea sediului biroului executorului judecătoresc dintr-o circumscripţie în alta se face, la cerere, pe locurile vacante prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. d).
(3)Cererea de schimbare a sediului biroului executorului judecătoresc se face în termen de 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, a listei cuprinzând posturile vacante. Lista se publică şi pe paginile de internet ale Ministerului Justiţiei şi Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. De asemenea, lista se va afişa la sediul Camerelor executorilor judecătoreşti, la loc vizibil şi accesibil publicului.
(4)Cererea va fi avizată favorabil de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, cu condiţia ca în circumscripţia judecătoriei de unde se solicită schimbarea sediului să îşi desfăşoare în continuare activitatea cel puţin un executor judecătoresc. Schimbarea sediului se dispune de ministrul justiţiei, prin ordin.
(5)Executorul judecătoresc a cărui cerere de schimbare de sediu a fost aprobată are obligaţia de a face înscrierile corespunzătoare, potrivit prevederilor art. 7 şi 8, cu privire la arhivă fiind aplicabile dispoziţiile art. 51.

(1)Când numărul cererilor de schimbare de sediu este mai mare decât numărul posturilor vacante dintr-o circumscripţie a judecătoriei, posturile se vor ocupa prin concurs, în ordinea mediilor obţinute de candidaţi.
(2)Concursul pentru schimbări de sediu dintr-o circumscripţie în alta va fi organizat de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, sub coordonarea şi controlul Ministerului Justiţiei, şi va consta într-o probă teoretică şi o probă practică.
(3)Ministerul Justiţiei şi Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti vor stabili tematica cu caracter teoretic din materiile: drept procesual civil - executare silită şi organizarea profesiei de executor judecătoresc. Proba practică va consta în întocmirea unui act procedural.
(4)Tematica va fi transmisă Camerelor executorilor judecătoreşti cu cel puţin 30 de zile înaintea datei concursului şi va fi afişată la sediul acestora, la loc vizibil şi accesibil publicului. Tematica se publică, în acelaşi termen, şi pe paginile de internet ale Ministerului Justiţiei şi Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.
(5)Cererile de înscriere la concurs se depun, cu cel puţin 20 de zile înainte de data susţinerii acestuia, la Camera executorilor judecătoreşti în a cărei circumscripţie candidatul are sediul biroului. După expirarea termenului menţionat mai sus, cererile vor fi considerate ca tardiv formulate şi nu vor mai fi primite.
(la data 21-mar-2007 Art. 79^1, alin. (5) din capitolul III modificat de Art. I, punctul 18. din Ordinul 656/C/2007 )
(6)În ziua examenului, cu 30 de minute înainte de ora începerii acestuia, comisia care a redactat subiectele va proceda la alegerea prin tragere la sorţi a unui set de 4 subiecte, întocmindu-se un proces-verbal constatator semnat de membrii comisiei.
(7)Extragerea prin tragere la sorţi se va face de către preşedintele comisiei.
(8)Durata examenului este de două ore începând cu ora şi minutul în care a fost dictat ultimul subiect, acestea consemnându-se în procesul-verbal semnat de cei desemnaţi cu organizarea şi supravegherea desfăşurării regulamentare a examenului.
(9)Dispoziţiile art. 20, 21 şi ale art. 23, 25-36 şi 44 se aplică în mod corespunzător.

(1)Executorul judecătoresc va ţine lucrările de registratură, secretariat şi arhivă, precum şi o evidenţă financiar-contabilă pentru activitatea desfăşurată de biroul său.
(2)Biroul va deţine spaţii corespunzătoare pentru desfăşurarea lucrărilor. La sediul biroului se va afişa numele executorului judecătoresc sub care a fost înregistrat biroul sau, în caz de asociere, numele stabilit prin contractul de societate civilă.

În cazul în care în cadrul biroului funcţionează mai mulţi executori judecătoreşti asociaţi, fiecare îşi exercită personal profesia şi răspunde individual pentru lucrările şi activitatea sa.

(1)Pentru efectuarea lucrărilor executorul judecătoresc poate încheia contracte de muncă cu unul sau mai mulţi secretari şi, după caz, cu alt personal auxiliar, având şi posibilitatea de a încheia contracte civile şi cu colaboratori externi.
(2)Angajarea personalului şi încheierea contractelor civile cu colaboratori externi în cadrul biroului în care funcţionează mai mulţi executori judecătoreşti asociaţi se vor face de executorul împuternicit prin contractul de societate civilă.

Biroul funcţionează în toate zilele lucrătoare, asigurându-se în cazuri urgente posibilitatea de a efectua actele solicitate şi în afara orelor de program, precum şi în zilele nelucrătoare. Programul de funcţionare va fi afişat la loc vizibil.

(1)Executorul judecătoresc, pentru buna funcţionare a biroului său, va ţine următoarele registre:
1.registrul general;
2.opisul registrului general;
3.registrul de valori;
4.registrul de înregistrare a notificărilor;
5.registrul de corespondenţă.
(2)Evidenţa fiscală a biroului se va organiza potrivit normelor ce vor fi emise în acest sens de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, cu avizul ministrului justiţiei.
(3)Actele întocmite vor fi evidenţiate în aceste registre, menţionându-se totodată şi onorariul stabilit.
(4)Dacă în biroul respectiv funcţionează mai mulţi executori judecătoreşti asociaţi, în aceste registre vor fi evidenţiate separat lucrările şi onorariile pe numele fiecărui executor judecătoresc, în afară de cazul în care, potrivit contractului de societate civilă, se prevede ca registrele menţionate să fie ţinute separat de fiecare executor judecătoresc.

În registrul general se vor înregistra toate lucrările executorului judecătoresc şi acesta va cuprinde următoarele rubrici: numărul curent; data înregistrării; organul sau persoana care trimite titlul executoriu, numărul şi data sesizării; numele sau denumirea creditorului cu domiciliul/sediul şi numele sau denumirea debitorului cu domiciliul/sediul; cuantumul creanţei debitorului; natura cauzei (confiscare, sechestru asigurător, evacuare, pretenţii etc.); modul de soluţionare; observaţii.

(1)Opisul alfabetic cuprinde următoarele rubrici: numărul curent; numele şi prenumele debitorului; numele şi prenumele creditorului; numărul dosarului şi data înregistrării; natura cauzei (sechestru asigurător, evacuare, confiscare etc.).
(2)Se opisează atât denumirea/numele tuturor creditorilor, cât şi denumirea/numele tuturor debitorilor, iar în cazul în care nu se ştie cu exactitate care este numele de familie, se opisează ambele nume.

În registrul de valori se vor înscrie, pentru evidenţă, recipisele de consemnare a sumelor de bani încasate în contul creanţelor, precum şi orice alte valori şi acesta va cuprinde următoarele rubrici: numărul curent; numărul dosarului; numărul adresei sau al chitanţei de încasare; data înregistrării; numele depunătorului; numărul recipisei; unitatea emitentă; valoarea; ce reprezintă; data eliberării; numele beneficiarului; stabilirea identităţii; semnătura de primire.

În registrul de corespondenţă se înscrie corespondenţa oficială a executorului judecătoresc, neînregistrată în alte registre.

În afară de aceste registre executorii judecătoreşti vor păstra dosarele cauzelor executate, în funcţie de criteriile stabilite de nomenclatorul indicilor de păstrare a documentelor.

(1)Înainte de utilizare toate registrele vor fi numerotate, sigilate şi semnate de executorul judecătoresc, încheindu-se în acest sens un proces-verbal pe prima pagină a registrului.
(2)La terminarea registrului sau a anului calendaristic se va întocmi, sub ultima înregistrare, un proces-verbal de închidere.

(1)Înregistrările se fac în momentul şi în ordinea primirii lucrărilor.
(2)Erorile de înregistrare se îndreaptă fără a se şterge vechiul text, peste care se trage o linie, astfel ca acesta să poată fi citit.

(1)Executorul judecătoresc răspunde de depozitarea şi conservarea arhivei biroului în condiţiile şi la termenele stabilite de dispoziţiile legale privind fondul arhivistic naţional.
(2)Arhiva se află în păstrarea unui secretar sau, după caz, a arhivarului angajat de executorul judecătoresc.

(1)Organele reprezentative ale executorilor judecătoreşti sunt, potrivit legii, la nivel naţional, Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, iar în plan teritorial, în circumscripţia fiecărei curţi de apel, Camera executorilor judecătoreşti.
(2)Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti funcţionează în baza statutului propriu, care după adoptare va fi comunicat şi Ministerului Justiţiei.

(1)Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, denumită în continuare Uniune, este organizaţie profesională cu personalitate juridică. Sediul Uniunii este în municipiul Bucureşti.
(2)Organele de conducere ale Uniunii sunt: congresul, consiliul şi preşedintele.

(1)Congresul Uniunii este constituit din delegaţi ai fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti, aleşi de adunarea generală a executorilor judecătoreşti din Camera respectivă potrivit normei de reprezentare stabilite prin statut, din preşedinţii Camerelor şi ceilalţi membri ai Consiliului Uniunii.
(2)Dacă preşedintele unei Camere a executorilor judecătoreşti este şi membru al Consiliului Uniunii, atunci Camera respectivă va avea dreptul la un delegat în plus la Congresul Uniunii.
(3)Congresul se întruneşte anual la convocarea Consiliului Uniunii, în condiţiile art. 29 din lege. La cererea unei treimi din numărul membrilor Camerei sau la cererea majorităţii colegiilor directoare ale Camerelor Consiliul Uniunii va convoca un congres extraordinar.
(4)Congresul extraordinar al Uniunii este legal constituit în prezenţa a două treimi din numărul membrilor Congresului. În cazul în care nu se realizează acest cvorum, următoarea convocare se face în termen de 7 zile. La această convocare Congresul extraordinar este legal constituit indiferent de numărul membrilor prezenţi. Congresul extraordinar se va ţine în cel mult 30 de zile de la data convocării.
(5)Congresul adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Hotărârile Congresului sunt obligatorii pentru toţi membrii Uniunii.

Consiliul Uniunii este constituit din reprezentanţi ai fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti, aleşi pentru o durată de 3 ani, de adunarea generală a executorilor judecătoreşti din acea Cameră a executorilor judecătoreşti, potrivit normei de reprezentare stabilite prin statut.

(1)Dintre membrii Consiliului Uniunii, Congresul alege preşedintele şi 2 vicepreşedinţi; durata mandatelor acestora este de 3 ani, cu posibilitatea de a fi realeşi o singură dată.
(2)Preşedintele reprezintă Uniunea în raporturile cu terţii, pe plan intern şi internaţional.
(3)Atribuţiile preşedintelui şi ale vicepreşedinţilor sunt stabilite prin statutul Uniunii.

(1)Consiliul Uniunii va înainta ministrului justiţiei şi direcţiei de specialitate, la începutul fiecărui an, o informare cu privire la activitatea executorilor judecătoreşti desfăşurată în anul precedent, cuprinzând date statistice, aspecte rezultate din verificările efectuate, măsurile luate pentru înlăturarea deficienţelor constatate, precum şi propuneri de îmbunătăţire a activităţii sub aspect legislativ şi administrativ.
(2)Evidenţele privind numărul executorilor judecătoreşti, al executorilor stagiari, al birourilor, numirea, suspendarea şi încetarea calităţii de executor judecătoresc, înregistrarea şi radierea birourilor sunt îndeplinite sau, după caz, ţinute, potrivit legii, de compartimentul de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei.
(3)Consiliul Uniunii sau, după caz, colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti va comunica, potrivit atribuţiilor ce îi revin, datele şi documentele necesare în vederea îndeplinirii lucrărilor prevăzute la alin. (2).

(1)În circumscripţia fiecărei curţi de apel funcţionează câte o Cameră a executorilor judecătoreşti, cu personalitate juridică. Sediul Camerei executorilor judecătoreşti se află în aceeaşi localitate în care îşi are sediul curtea de apel în a cărei circumscripţie funcţionează.
(2)Din Camera executorilor judecătoreşti fac parte toţi executorii judecătoreşti din circumscripţia curţii de apel respective.
(3)Camera executorilor judecătoreşti este condusă de un colegiu director format dintr-un preşedinte, un vicepreşedinte şi 3-7 membri, potrivit art. 26 din lege.

(1)Actele executorilor judecătoreşti sunt supuse controlului instanţelor judecătoreşti, potrivit art. 57 alin. (1) şi art. 58 din lege.
(2)Controlul profesional al activităţii executorilor judecătoreşti se exercită de ministrul justiţiei, prin inspectori generali de specialitate, şi de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, prin consiliul său de conducere.

(1)Ministrul justiţiei exercită controlul activităţii executorilor judecătoreşti prin inspectori generali de specialitate, potrivit legii, oricând consideră necesar.
(2)Controlul priveşte, în principal, respectarea legii în activitatea profesională a executorilor judecătoreşti, ţinerea corectă a registrelor, conservarea arhivei, calitatea actelor şi lucrărilor efectuate de executorii judecătoreşti şi conduita executorului judecătoresc în îndeplinirea atribuţiilor sale, în raport cu autorităţile publice, precum şi cu persoanele fizice şi juridice. În unele situaţii ce îi sunt sesizate, ministrul justiţiei va putea cere, după caz, informări privind activitatea unor executori judecătoreşti, din partea Consiliului Uniunii sau a colegiului director al Camerei executorilor judecătoreşti.
(3)În cazul constatării de abateri disciplinare, ministrul justiţiei, prin intermediul inspectorilor de specialitate, va efectua cercetarea prealabilă, promovând acţiunea disciplinară.

(1)Controlul efectuat de Consiliul Uniunii va urmări modul de organizare şi funcţionare a Camerelor şi birourilor executorilor judecătoreşti, desfăşurarea activităţii executorilor judecătoreşti, îndeplinirea atribuţiilor de către colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti, modul de funcţionare a birourilor executorilor judecătoreşti, calitatea lucrărilor, pregătirea executorilor stagiari, gestiunea financiar-contabilă a camerelor şi a birourilor executorilor judecătoreşti, precum şi orice alte probleme.
(2)Controlul se exercită anual la fiecare Cameră a executorilor judecătoreşti, iar la birourile de executori judecătoreşti atunci când se hotărăşte de Consiliul Uniunii.

(1)Consiliul Uniunii poate delega colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti să efectueze controlul profesional al executorilor judecătoreşti din cadrul birourilor aflate în circumscripţia sa, în condiţiile prevăzute la art. 59 alin. (1) lit. b) şi c) din lege.
(2)Controlul se exercită periodic, cel puţin o dată la 2 ani, şi priveşte legalitatea lucrărilor executorilor judecătoreşti, conservarea arhivei, gestiunea financiar-contabilă şi conduita executorilor judecătoreşti în îndeplinirea atribuţiilor profesionale.

Executorii judecătoreşti verificaţi au dreptul să facă obiecţii scrise, care se vor ataşa la actul de control.

Actele de control efectuate de inspectorii de specialitate din Ministerul Justiţiei, de Consiliul Uniunii sau, după caz, de colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti se vor comunica direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei în vederea ataşării acestora la dosarul profesional.

Colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti verifică sesizările părţilor împotriva executorilor judecătoreşti în termen de cel mult 20 de zile de la sesizare şi ia măsuri de îndreptare sau, după caz, exercită acţiunea disciplinară, înştiinţând şi Consiliul Uniunii.

(1)Executorii judecătoreşti în funcţie pot opta pentru continuarea activităţii ca executor judecătoresc în termenul prevăzut la art. 63 alin. (2) din lege. Opţiunile vor fi formulate în scris şi vor fi transmise direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei de către curţile de apel în a căror circumscripţie executorul judecătoresc îşi desfăşoară activitatea.
(2)În cel mult 10 zile de la expirarea termenului prevăzut la art. 63 alin. (2) din lege ministrul justiţiei numeşte prin ordin executorii judecătoreşti în funcţie care au optat pentru continuarea activităţii ca executor judecătoresc; numirea se face cu indicarea judecătoriei în a cărei circumscripţie urmează să îşi stabilească sediul fiecare birou.
(3)Executorii judecătoreşti în funcţie, care nu îndeplineau vechimea de 2 ani de activitate în această calitate la data intrării în vigoare a legii, dar care îndeplinesc această vechime la data începerii activităţii în birouri potrivit art. 67 alin. (3) din lege, pot fi numiţi executori judecătoreşti în condiţiile alin. (1) şi (2), cu dispensă.
(4)Executorii judecătoreşti în funcţie, care nu au 2 ani de activitate în această calitate la data începerii activităţii birourilor executorilor judecătoreşti conform art. 67 alin. (3) din lege, devin executori judecătoreşti stagiari la data angajării lor într-un astfel de birou. Activitatea desfăşurată înainte de angajare intră în calculul perioadei de stagiu.

(1)Executorii judecătoreşti numiţi în condiţiile art. 107 alin. (2) şi (3), după depunerea jurământului în faţa ministrului justiţiei au obligaţia de a-şi înregistra birourile potrivit dispoziţiilor art. 17 din lege.
(2)Registrul de înregistrare a birourilor executorilor judecătoreşti se deschide la fiecare curte de apel după împlinirea termenului prevăzut la art. 107 alin. (2).

(1)Executorii judecătoreşti care au optat pentru continuarea activităţii ca executor judecătoresc îşi vor continua activitatea în cadrul birourilor de pe lângă judecătorii şi tribunale, până la împlinirea termenului prevăzut la art. 67 alin. (3) din lege. Executorii judecătoreşti care nu optează pentru continuarea activităţii ca executor judecătoresc vor fi transferaţi în interesul serviciului, după împlinirea termenului prevăzut la art. 67 alin. (3) din lege, în alte funcţii din subordinea Ministerului Justiţiei, pentru care îndeplinesc condiţiile cerute de lege.

Adunarea generală a executorilor judecătoreşti numiţi în condiţiile art. 107 alin. (2) şi (3) va alege organele de conducere ale Camerei executorilor judecătoreşti, cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

(1)La primul congres vor participa preşedinţii fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti, precum şi delegaţi din fiecare Cameră, aleşi de adunarea generală a executorilor judecătoreşti din Camera respectivă, cu votul majorităţii simple a celor prezenţi. Numărul delegaţilor care vor fi aleşi de adunarea generală a fiecărei Camere este egal cu numărul tribunalelor din circumscripţia curţii de apel în raza căreia funcţionează Camera respectivă, cu excepţia Camerei executorilor judecătoreşti din circumscripţia Curţii de Apel Bucureşti din care vor fi aleşi 8 delegaţi, dintre care 3 pentru municipiul Bucureşti şi 5 pentru celelalte tribunale.
(2)Dispoziţiile art. 95 alin. (4) şi (5) sunt aplicabile în mod corespunzător.

(1)Birourile de executori judecătoreşti de pe lângă judecătorii şi tribunale îşi încetează activitatea la data prevăzută la art. 67 alin. (3) din lege.
(2)Dosarele de executare silită aflate în curs de rezolvare la data începerii activităţii executorilor judecătoreşti, potrivit art. 67 alin. (3) din lege, vor fi repartizate între birourile executorilor judecătoreşti constituite, de către un judecător delegat de la fiecare instanţă, cu respectarea dispoziţiilor privitoare la competenţă.
(3)Predarea şi preluarea dosarelor se fac pe bază de proces-verbal semnat de executorul judecătoresc şi de judecătorul delegat.
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 64 din data de 6 februarie 2001